Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile pe care le prezintă noul șoc energetic pentru zona euro. Într-un discurs susținut la Berlin, Lagarde a subliniat posibilitatea reaprinderii inflației și a încetinirii creșterii economice, în contextul închiderii Strâmtorii Hormuz, un punct vital de tranzit pentru petrol.

BCE monitorizează atent evoluțiile, strângând informații pentru a calibra răspunsul de politică monetară. Lagarde a accentuat importanța unui răspuns fiscal adecvat din partea guvernelor, care ar trebui să fie țintit, temporar și menit să protejeze gospodăriile vulnerabile, fără a exacerba inflația sau a afecta sustenabilitatea fiscală.

Impactul noului șoc energetic

În opinia lui Lagarde, actuala situație economică este marcată de o serie de șocuri succesive, de la pandemie și războiul din Ucraina până la criza energetică și creșterile tarifare. Închiderea Strâmtorii Hormuz, considerată „cel mai important punct de strangulare energetică din lume”, amplifică incertitudinea. BCE anticipează o pierdere netă de petrol de aproximativ 13 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 13% din consumul global, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor la energie și implicit la accentuarea inflației.

Lagarde a menționat că, deși piețele par să considere că perturbarea este temporară, riscurile persistă. Două variabile cheie vor determina evoluția: durata perturbării și modul în care creșterea prețurilor la energie se va transmite în inflația de bază. Dacă perturbarea se prelungește, efectele se vor extinde, afectând aprovizionarea cu resurse critice precum heliu, îngrășăminte și metanol.

Recomandări pentru politicile fiscale

Un aspect central al discursului a fost dedicat politicii fiscale. Lagarde a avertizat guvernele cu privire la măsurile fiscale largi, cum ar fi plafonările sau reducerile generale de taxe, care pot distorsiona semnalul de preț și prelungi presiunile inflaționiste. Măsurile bazate pe preț pot reduce inflația pe termen scurt, dar elimină stimulentele de reducere a consumului de energie.

Mai mult, Lagarde a subliniat că sprijinirea extinsă a consumului de resurse, indiferent de venituri, poate amplifica cererea și permite companiilor să transfere mai ușor costurile mai mari, ceea ce ar forța politica monetară să se înăsprească. Mesajul BCE este clar: sprijinul fiscal trebuie să fie temporar, țintit și menit să păstreze semnalul de preț.

Strategia BCE și perspective

BCE subliniază importanța acumulării de informații suplimentare înainte de a lua decizii ferme de politică monetară, având în vedere dubla incertitudine privind durata șocului energetic și amploarea transmiterii acestuia în economie. Instituția își menține angajamentul ferm față de stabilitatea prețurilor, cu obiectivul de a readuce inflația la 2% pe termen mediu.

Christine Lagarde a subliniat că, în 2022, măsurile fiscale pentru compensarea costurilor energetice și a inflației au echivalat cu 1,7% din PIB.