Un avocat ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea inteligenței artificiale într-o hotărâre judecătorească. Curtea de Apel București a solicitat Tribunalului București să clarifice dacă a folosit un program de inteligență artificială la redactarea unei decizii într-un dosar penal complex.

Dosarul vizează acuzații de corupție, cu implicarea unor funcționari publici și a unor cetățeni. Sentința Tribunalului București a fost contestată, iar apelul a dus la o investigație inedită privind modalitatea în care a fost redactată.

Argumentele avocatului în instanță

Avocatul Alexandru Morărescu a atras atenția asupra unor modificări suspecte ale cuvintelor în hotărâre. Acesta susține că anumite cuvinte, precum „manipulativă”, „stipulat” și expresia „Sfatul Popular”, au fost cenzurate, parțial ascunse, din cauza conținutului lor potențial obscen.

Avocatul a demonstrat că aceste modificări nu corespund formei în care cuvintele au fost folosite în declarațiile inițiale și în rechizitoriu. Acesta a exprimat suspiciuni cu privire la capacitatea unui program informatic de a interpreta probele și de a face modificări în text.

Acuzațiile DNA și verdictul tribunalului București

Dosarul instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) a vizat cinci persoane, inclusiv o funcționară de la Primăria Sectorului 1 și un polițist. Acuzațiile au inclus constituirea unui grup infracțional organizat, falsificarea de documente și mită. Procurorii au susținut că inculpații au falsificat acte pentru a obține ilegal proprietăți.

Tribunalul București a pronunțat condamnări cu închisoare cu suspendare și cu executare. Unul dintre acuzați a primit cinci ani de închisoare cu executare, iar un polițist a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare. Funcționara a primit o pedeapsă de doi ani și opt luni cu suspendare, iar o altă persoană a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare.

„În mod categoric s-a folosit un program de inteligență artificială”

Avocatul Morărescu a insistat că prelucrarea declarațiilor prin intermediul unui program de inteligență artificială este evidentă. El a subliniat că modificările efectuate asupra cuvintelor arată o intervenție externă, diferită de ceea ce s-a consemnat inițial. Acesta a cerut Curții de Apel București să solicite detalii Tribunalului cu privire la programul folosit.

Procurorul de ședință a sugerat că modificările ar putea fi rezultatul unor autocorectări, însă avocatul a respins categoric această explicație. Curtea de Apel București a admis solicitarea avocatului și a cerut Tribunalului București să precizeze dacă a utilizat un program de inteligență artificială.

Avocatul a menționat că hotărârea instanței de fond este incoerentă, fără o structură logică clară.

Alexandru Morărescu a detaliat o experiență personală, spunând că a fost contactat de o persoană care i-a oferit un program de inteligență artificială pentru analizarea dosarelor penale. Programul ar fi fost capabil să identifice discrepanțe în declarații și să ofere o predicție asupra soluției. Acesta nu a dezvăluit identitatea persoanei.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost solicitat să ofere informații despre eventualele programe de inteligență artificială utilizate de judecători la motivarea hotărârilor. CSM nu a răspuns la solicitarea jurnalistică până la ora publicării acestui articol.