Conform Economistul.ro: Germania, tot mai sceptică față de China

Un nou sondaj indică o schimbare semnificativă în percepția publică din Germania față de China. Șase din zece susținători ai partidelor de guvernământ, CDU/CSU și SPD, consideră acum Beijingul un rival sau un adversar, plasând Germania în fruntea statelor europene cu cel mai înalt nivel de scepticism față de influența chineză. Această atitudine vine într-un context economic delicat, marcat de presiuni comerciale și de necesitatea echilibrării relațiilor economice cu interesele protecției producției europene.

Industria auto germană, în prima linie a disputei comerciale

Industria auto din Germania se află în centrul unor tensiuni comerciale tot mai pronunțate între Berlin și Beijing. Producătorii germani se confruntă cu o concurență acerbă din partea companiilor chineze, nu doar pe piața internă a Chinei, ci și pe piețele europene și internaționale. Această situație contribuie la pierderea unor poziții pe piața globală și ridică noi provocări pentru economia germană.

Deteriorarea economiei germane alimentează scepticismul față de China

Analiza realizată de European Council on Foreign Relations (ECFR) subliniază faptul că industria prelucrătoare germană a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, cu o tendință de scădere lunară estimată la 10.000 de posturi. Această deteriorare economică pare să fi alimentat o reticență crescută față de dependența de China. În timp ce în țări precum Italia sau Spania majoritatea respondenților consideră China un partener necesar sau un aliat, în Germania domină percepția de rivalitate.

În Franța, atitudinea publică se apropie mai mult de cea germană, sugerând o posibilă tendință la nivel european de reevaluare a relațiilor cu Beijingul. Sondajul ECFR a fost realizat în mai 2026 și a inclus 19.481 de respondenți din 15 țări europene, dintre care 2.138 din Germania.

În ciuda acestui scepticism crescut, germanii continuă să susțină tranziția energetică. 57% dintre respondenții germani se pronunță în favoarea investițiilor în energie regenerabilă, un procent apropiat de media europeană de 61%. Aceasta deschide calea către o politică care să îmbine electrificarea economiei cu dezvoltarea capacităților industriale europene, reducând astfel dependența de furnizorii chinezi în sectoarele energetice verzi.

Autorii analizei ECFR sugerează că opinia publică favorabilă unei abordări mai ferme oferă guvernului german spațiu politic pentru a acționa. Aceasta ar putea include consolidarea competitivității industriale europene, reducerea dependențelor economice și întărirea securității economice a Uniunii Europene, fără a genera un reflux major din partea electoratului. Cu toate acestea, deciziile finale în privința politicii comerciale rămân la latitudinea Guvernului federal și a instituțiilor europene.

Presiunea asupra Germaniei nu vine doar din sfera comercială. Recent, Consiliul UE a impus sancțiuni unor entități din China implicate în atacuri cibernetice, subliniind complexitatea relației bilaterale, care include acum și aspecte de securitate cibernetică și riscuri tehnologice.

ECFR avertizează că amânarea unor decizii strategice în acest sens ar putea genera costuri politice pe termen lung, pe măsură ce competitivitatea industrială continuă să se deterioreze. Această analiză reflectă opinia think-tank-ului european, nu o poziție oficială a Guvernului german sau a Uniunii Europene.

Sursa: Economistul.ro