Serviciul de gardă în spitalele românești continuă să fie un punct sensibil al sistemului medical, cu probleme persistente legate de organizare și remunerare, conform informațiilor din 2026. Discrepanțele dintre garda obligatorie și cea suplimentară, alături de volumul mare de muncă, generează nemulțumiri în rândul personalului medical, afectând calitatea actului medical.

Provocările gărzilor obligatorii și suplimentare

Programul de lucru al unui medic, în majoritatea spitalelor, este de aproximativ șapte ore pe zi. Dar, asigurarea permanenței în unitățile medicale necesită implicarea acestora în gărzile de noapte, de weekend sau în timpul sărbătorilor legale. Principala problemă o reprezintă diferența de remunerare pentru gărzile obligatorii, incluse în contractul de muncă, și cele suplimentare. Deși acestea din urmă sunt plătite mai bine, numărul redus al medicilor disponibili și cererea mare de servicii de gardă suprasolicită personalul medical.

Astfel, medicii se confruntă cu un volum mare de muncă, ceea ce poate duce la oboseală și, implicit, la erori medicale. De asemenea, lipsa personalului specializat în anumite domenii medicale obligă uneori medicii să acopere mai multe specializări în timpul gărzilor, ceea ce crește presiunea și responsabilitatea. Rezultă o tensiune continuă între responsabilități, resurse și satisfacția profesională.

Impactul asupra pacienților și al sistemului de sănătate

Calitatea îngrijirii medicale este direct influențată de modul în care sunt organizate și remunerate gărzile. Oboseala și suprasolicitarea personalului medical pot afecta negativ timpul de reacție, acuratețea diagnosticelor și eficiența tratamentului. De asemenea, fluctuațiile de personal și lipsa mediciilor specializați generează dificultăți în asigurarea continuității îngrijirii pacienților.

Consecințele se resimt atât la nivel individual, prin diminuarea calității actului medical, cât și la nivelul sistemului de sănătate, prin creșterea costurilor generate de erori medicale, prelungirea spitalizărilor și, eventual, procese. Gărzile deficitare, în unele cazuri, pot descuraja tinerii medici să rămână în țară sau să lucreze în sistemul public de sănătate. Acest lucru contribuie la un cerc vicios, deoarece plecarea medicilor agravează deficitul de personal, crescând presiunea pe ceilalți și perpetuând problemele existente.

Posibile soluții și perspective

Pentru a remedia aceste probleme, se impun măsuri concrete. În primul rând, este necesară o revizuire a sistemului de remunerare a gărzilor, astfel încât să se reducă discrepanțele și gărzile suplimentare să fie mai bine plătite pentru a motiva personalul medical să le accepte. O altă soluție ar fi o mai bună planificare a gărzilor și o redistribuire a resurselor umane, astfel încât să se evite suprasolicitarea.

O altă posibilitate ar fi investiția mai mare în infrastructura spitalelor, astfel încât să existe dotări adecvate și condiții de lucru mai bune pentru medici. Modernizarea și automatizarea unor procese pot duce la o reducere a birocrației și a timpului petrecut cu activități administrative, permițând medicilor să se concentreze mai mult pe îngrijirea pacienților.

Ministrul Sănătății a anunțat că, începând cu luna decembrie 2026, va fi lansat un program pilot de reorganizare a gărzilor în 10 spitale din țară, cu accent pe o nouă abordare a remunerării și a volumului de muncă.