Germania și Franța propun Ucrainei o aderare „simbolică” la UE, excluzând beneficii majore, precum subvențiile agricole sau dreptul de vot. Această abordare nu corespunde așteptărilor Kievului, care spera la o integrare rapidă în urma unui posibil acord de pace cu Rusia. Președintele Volodimir Zelenski vede apartenența la UE ca un element central al oricărui acord de pace.

Aderarea cu limitări: „membru asociat” sau „stat integrat”

Propunerile Germaniei și Franței, prezentate în documente separate, sugerează o abordare prudentă. Germania optează pentru statutul de „membru asociat”. Acesta ar permite Ucrainei să participe la reuniunile ministeriale și ale liderilor europeni. Totuși, nu ar oferi drept de vot și nici acces automat la bugetul comun al UE.

Franța merge pe aceeași linie, propunând statutul de „stat integrat”. Acest statut ar amâna accesul la Politica Agricolă Comună și la fondurile europene, precum politica de coeziune, pentru o fază ulterioară aderării complete. Această abordare contrastează cu speranțele Ucrainei de a beneficia rapid de avantajele apartenenței la UE.

Reacții din Ucraina și temeri în UE

Oficialii ucraineni sunt prudenți în fața acestor propuneri, considerând o aderare diluată ca o alternativă insuficientă pentru o apartenență reală. Taras Kachka, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană, a declarat că se află în contact cu Paris, Berlin și alte capitale. Un alt oficial ucrainean a descris această abordare ca fiind o „apartenență din umbră”.

În interiorul Uniunii Europene, există temeri profunde legate de acordarea unei aderări accelerate către Kiev și alți candidați. Aceste temeri vizează posibilitatea de a afecta echilibrul politic al blocului comunitar și de a submina valoarea apartenenței.

Conceptul de „extindere inversă”, care ar fi oferit Ucrainei statutul de membru deplin chiar dacă nu îndeplinea toate criteriile, a fost respins. Diferența fundamentală dintre ideile existente se referă la momentul în care Ucraina ar putea să se considere membru cu drepturi depline și să aibă drept de vot.

Germania subliniază caracterul simbolic al noului statut, care ar putea fi decis de liderii UE pentru a evita procedurile îndelungate. Franța solicită un referendum înainte de aderarea oricărui nou membru la UE.

O versiune mai ușoară a aderării ar putea include clauza de apărare reciprocă a UE. Clauza respectivă ar putea fi aplicabilă printr-o simplă declarație politică. Cu toate acestea, nu ar exista o aplicare automată a bugetului, iar țări precum Ucraina ar fi integrate treptat în programele de finanțare ale UE.

Franța și Germania menționează că această abordare nu reprezintă o alternativă la statutul de membru cu drepturi depline, ci o „scurtătură substanțială” pentru a ajunge acolo. Aceasta ar putea juca un rol de accelerare.