FMI ajustează în sus prognoza inflației pentru România în 2024, dar anticipează o reducere a deficitului de cont curent

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit recent estimările privind evoluția economiei românești, indicând o perspectivă mixtă pentru perioada următoare. Potrivit celor mai recente date, inflația ar urma să crească ușor în acest an, în timp ce deficitul de cont curent este așteptat să se diminueze. Aceste previziuni au fost prezentate cu ocazia reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, desfășurate la Washington.

Prognoze economice revizuite

Instituția financiară internațională estimează o creștere economică de 2,5% pentru România în anul 2027. În ceea ce privește inflația, după o rată de 7,3% înregistrată anul trecut, FMI anticipează o creștere la 7,8% în acest an, o revizuire în sus față de estimarea anterioară de 6,7% din octombrie. Cu toate acestea, se așteaptă ca inflația să scadă la 3,9% în 2025.

Referitor la deficitul de cont curent, acesta, care a fost de 8% din PIB anul trecut, ar urma să scadă la 6,8% din PIB în 2024, totuși peste estimările din octombrie, care indicau 6,6%. Pentru anul următor, FMI prognozează un deficit de cont curent de 6,2% din PIB. În ceea ce privește șomajul, FMI anticipează o scădere. Acesta este previzionat să scadă de la 6,1% în 2025 la 6% în 2026 și 5,9% în 2027.

Impactul asupra pieței muncii și al altor indicatori

Revizuirea prognozelor afectează și piața muncii. Rata șomajului, conform estimărilor FMI, ar urma să scadă treptat în următorii ani. Scăderea prognozată a șomajului reflectă, probabil, anumite adaptări în economie, inclusiv potențiale investiții sau modificări în structura forței de muncă.

Anterior, Banca Mondială a anunțat și ea ajustări la estimările privind evoluția economică a României. Instituția a revizuit în jos estimările pentru 2024, de la 1,3% cât estima în ianuarie, la 0,5%. De asemenea, Banca Mondială a redus estimările pentru 2027, la 1,4%, față de 1,9% în ianuarie. Aceste modificări reflectă impactul măsurilor de ajustare fiscală și al politicilor monetare restrictive asupra consumului privat.

Contextul economic global și regional

Observațiile Băncii Mondiale menționează că politica fiscală mai strictă, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public, alături de o politică monetară restrictivă, au afectat consumul privat, care a crescut cu doar 0,6% anul trecut, reducând creșterea economică la 0,7%, cea mai lentă expansiune de la pandemia de COVID-19. Aceste elemente oferă o perspectivă asupra provocărilor cu care se confruntă economia românească în contextul global, marcat de incertitudini și tensiuni.
Reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, unde au fost prezentate aceste previziuni, au loc în această săptămână la WASHINGTON.