Conform Playtech.ro: Alertă falsă pe TikTok, consecințe reale: Ambulanța neagră a provocat panică și perturbarea serviciilor de urgență în Cluj

O teorie a conspirației despre o „ambulanță neagră” care ar răpi oameni, intens promovată pe platforme precum TikTok, a declanșat un val de panică în județul Cluj, afectând inclusiv activitatea Serviciului de Ambulanță Județean. Directorul instituției, Horia Simu, a declarat că incidentul a dus la întârzieri în intervențiile pacienților critici și la necesitatea transferului acestora pe alte autospeciale, creând un blocaj pe „vârful de lance” al serviciului din DEJ. Poliția a intervenit ferm, subliniind că informația este falsă și nu are nicio bază reală în România, unde ambulanțele sunt destinate exclusiv salvării de vieți.

Mitul ambulanței negre, o veche frică reinventată

Această poveste despre „ambulanța neagră” nu este un fenomen nou, ci o actualizare a unor temeri mai vechi, care circulă în Europa de Est de decenii. În perioada comunistă, legenda vorbea despre o mașină VOLGA neagră care răpea oameni. Ulterior, povestea a evoluat, transformându-se într-un mit despre ambulanțe folosite pentru trafic de organe, în special țintind copiii. Sociologul Dan Petre a explicat că acest tip de teorie a conspirației are o prezență ciclică, manifestându-se ca o „epidemie” în anumite perioade.

În România, zvonuri similare au mai generat incidente. Un caz notabil a avut loc în iulie 2018, în zona Gării de Nord din București, unde scriitoarea Doina Popescu-Brăila a fost agresată de mai multe persoane, suspectată nefondat de răpirea de copii. Diferența majoră astăzi este viteza de răspândire a informațiilor false. Ceea ce în trecut se transmitea oral, acum poate ajunge la milioane de oameni în scurt timp prin intermediul rețelelor sociale.

Pericolul viralității: cum frica înlocuiește verificarea

Cazul din Cluj scoate în evidență un risc major al rețelelor sociale: confuzia dintre popularitatea unei informații și veridicitatea acesteia. Un număr mare de vizualizări, distribuiri sau comentarii nu garantează că informația este corectă. Pericolul crește exponențial atunci când mesajul este conceput să genereze emoții puternice, precum teama pentru siguranța copiilor. Utilizatorii, în dorința de a proteja pe ceilalți, distribuie imediat avertismentele, fără a verifica sursa sau dacă există confirmări oficiale.

Ministerul Afacerilor Interne a avertizat că informațiile false pot fi însoțite de imagini sau videoclipuri create sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale. Instituția reiterează faptul că în România nu au fost înregistrate cazuri de ambulanțe implicate în răpiri de persoane.

Niciun caz de ambulanță implicată în răpiri nu a fost înregistrat în România, a transmis Ministerul Afacerilor Interne.

Sursa: Playtech.ro