Conform Digi24: Europa se confruntă cu o încălzire accelerată, de aproape două ori mai rapidă decât media globală, un fenomen ce atrage atenția asupra efectelor tot mai grave ale crizei climatice. Valurile de căldură din această vară au cauzat zeci de mii de decese, iar cercetătorii identifică o serie de cauze care transformă continentul într-un „punct fierbinte” climatic.

Tipare meteorologice modificate și încălzirea Arcticii

Modificarea tiparelor meteorologice la nivel continental, împreună cu încălzirea accelerată a Arcticii, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului, contribuie semnificativ la amplificarea acestui fenomen, conform publicației The Guardian. Europa înregistrează o creștere a temperaturii medii de 2,5 grade Celsius față de perioada pre-industrială, în timp ce la nivel mondial, creșterea medie este de 1,4 grade Celsius. Între jumătatea anilor ’90 și prezent, temperaturile europene au crescut cu 0,56 grade Celsius pe deceniu, depășind ritmul de încălzire din America de Nord, Africa și America de Sud.

Oamenii de știință explică faptul că uscatul se încălzește mai ușor decât oceanele, iar circulația atmosferică din Europa a favorizat apariția unor valuri de căldură mai frecvente și intense. Un exemplu notabil a fost valul de căldură din iunie 2026, când o „cupolă de căldură” a blocat aerul fierbinte deasupra continentului. Cercetările sugerează o legătură tot mai probabilă între încălzirea globală și modificările circulației atmosferice, inclusiv schimbarea curentului-jet.

Încălzirea accelerată a Arcticii joacă, de asemenea, un rol crucial. Topirea rapidă a gheții albe, care reflectă lumina solară, expune apa mai întunecată a oceanului, aceasta absorbind mai multă căldură și alimentând un cerc vicios. Deoarece o parte semnificativă a Europei se află în proximitatea regiunii arctice, continentul resimte puternic aceste modificări.

Impactul reducerii stratului de zăpadă și al aerului mai curat

Reducerea suprafeței acoperite de zăpadă pe timpul iernii contribuie, de asemenea, la încălzirea continentului. Zăpada, similară gheții marine, reflectă lumina solară, iar diminuarea acesteia, cu 31% sub media perioadei 1991-2020 în martie 2025, înseamnă o absorbție mai mare de căldură. Suprafața de zăpadă pierdută este comparabilă cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei luate împreună.

În mod paradoxal, îmbunătățirea calității aerului în Europa, deși un progres benefic pentru sănătate, face mai vizibil efectul gazelor cu efect de seră. Particulele poluante pot reflecta razele solare, iar reducerea lor înseamnă că mai puțină radiație solară este respinsă înapoi în spațiu, intensificând efectul căldurii reținute. Acest fenomen ar putea fi legat și de intensificarea blocajelor atmosferice, care mențin condiții meteorologice similare pe perioade mai lungi.

Cercetătorii nu au stabilit încă ponderea exactă a fiecărui factor în încălzirea accelerată a Europei, însă estimează că importanța acestora variază în funcție de anotimp. Astfel, influența încălzirii Arcticii este mai pregnantă toamna și iarna, în timp ce schimbările circulației atmosferice au o semnificație mai mare vara. Reducerea poluării aerului, în special iarna, și efectele reducerii stratului de zăpadă sunt, de asemenea, mai pronunțate în sezonul rece.

Costurile crizei climatice, atât umane, cât și economice, ating „niveluri de urgență națională”, subliniază oficialii ONU pentru climă. Fenomenele extreme, precum incendiile de vegetație, seceta, furtunile și inundațiile, afectează profund viața oamenilor și economiile. Autoritățile subliniază necesitatea unei renunțări rapide la combustibilii fosili, dezvoltării energiei regenerabile și adoptării de măsuri urgente pentru protecția populației.

Sursa: Digi24