Conform Antena 3: Dunărea a atins un nou nivel critic, scăderea de doi centimetri în ultimele ore aducând Centrala Nucleară de la Cernavodă la un pas de o posibilă închidere. Operațiunile de dragaj intensificate pe fluviu sunt esențiale pentru a asigura debitul necesar răcirii reactorului 2, într-o cursă contra cronometru pe fondul secetei prelungite.

Dragaj urgent pentru a preveni indisponibilizarea centralei

Echipaje specializate lucrează în zonele critice ale Dunării, printre care localitatea Izvoarele și sectoarele Cochirleni și Caragheorghe-Turcescu, pentru a curăța albia și a îndepărta depunerile care blochează fluxul apei către sistemele de răcire ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Aceste intervenții, deși esențiale, sunt împiedicate de viteza cu care nivelul apei continuă să scadă, depășind prognozele inițiale.

Estimările inițiale indicau că, după operațiunile de scufundare a unor barje menite să dirijeze debitul, reactorul 2 ar mai fi putut funcționa aproximativ nouă zile. Situația actuală, însă, este mult mai precară, iar menținerea în funcțiune a unității depinde direct de evoluția nivelului Dunării și de eficiența lucrărilor de dragaj. Administrația Fluvială a Dunării de Jos acționează în amonte de brațul Bala, vizând pragurile care afectează scurgerea apei.

Alocări guvernamentale și măsuri pentru securitatea energetică

Guvernul României a deblocat o sumă de 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru a finanța lucrările de dragaj pe Dunăre. Banii sunt destinați adâncirii albiei în două puncte critice: Punctul critic Cochirleni (km fluvial 309–304) și Punctul critic Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342). În total, aproximativ 100.000 de metri cubi de material vor fi extrași pentru a crește debitul de apă necesar Centralei de la Cernavodă și pentru a reduce riscul de indisponibilizare a capacităților de producție a energiei electrice.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat gravitatea situației, menționând că o estimare anterioară, care prevedea funcționarea centralei pentru încă nouă zile, nu mai este valabilă. Ea a explicat că formarea unui dâmb a reorientat o parte din debitul apei, făcând ca aceasta să parcurgă o distanță mai mare pentru a ajunge la Cernavodă. Potrivit declarațiilor sale, debitul Dunării ar putea atinge marți, 11 august, un nou minim istoric de 1.360 de metri cubi pe secundă. Cu toate acestea, intervențiile anterioare, precum coborârea a patru barje și distrugerea stâncii Pârjoaia, au reușit să crească nivelul apei cu 8 cm într-o singură zi.

Seceta afectează și alte localități din țară

Impactul secetei nu se limitează la Cernavodă. Potrivit datelor furnizate de Administrația Națională „Apele Române”, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare cu apă se confruntă cu deficite severe, fiind afectate de restricții sau de alimentare intermitentă. Județele cele mai afectate sunt Alba (45 de localități), Neamț (39 de localități) și Bihor (30 de localități). Alte 96 de localități, care dispun de sisteme centralizate parțiale sau deloc, suferă de pe urma secetei prelungite, majoritatea acestora aflându-se în județul Botoșani (55 de localități).

În ciuda acestor dificultăți, nivelul de umplere în cele 39 de lacuri de acumulare monitorizate la data de 09.08.2026 era de 70,63%, reprezentând un volum de aproximativ 3,070 miliarde metri cubi. Această cantitate este considerată suficientă pentru a asigura necesarul de apă brută pentru beneficiarii din sistemele centralizate, provenind din surse de suprafață. Pentru sfârșitul lunii august, se prognozează un coeficient de umplere de circa 66% în cele 40 de lacuri de acumulare principale, care joacă un rol crucial în alimentarea populației, industriei și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național.

Guvernul a aprobat, luni, utilizarea a 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru lucrări de dragaj urgente pe Dunăre, acțiune considerată vitală pentru siguranța funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Sursa: Antena 3