Conform Economica: Seceta severă și valurile de căldură prelungite pun în pericol funcționarea centralelor nucleare din România și Ungaria, determinând reducerea producției de energie din cauza insuficienței apei necesare răcirii reactoarelor. Dependența de apele râurilor, în special de Dunăre, a devenit o problemă critică, forțând autoritățile să caute soluții de urgență.

Problema răcirii reactoarelor nucleare

Anul acesta, Europa se confruntă cu temperaturi record și o secetă fără precedent, evenimente care au pus sub presiune capacitatea centralelor nucleare de a funcționa la capacitate maximă. Franța, o țară puternic dependentă de energia nucleară, se confruntă frecvent cu astfel de probleme în lunile de vară. Situația din Ungaria este un exemplu elocvent: centrala nucleară de la Paks, cu o capacitate de doi GW, a fost nevoită să își reducă producția la aproximativ 10%, abia evitând o închidere completă, pentru prima dată în 44 de ani de funcționare. Acum, centrala operează la doar 25% din capacitate.

În România, compania de stat Nuclearelectrica a oprit recent ultimul reactor funcțional. Eforturile de a devia apă de răcire către centrală s-au dovedit insuficiente, subliniind vulnerabilitatea sistemului în fața condițiilor climatice extreme. Deși centralele nucleare sunt lăudate pentru generarea de energie curată, fără emisii de carbon, și joacă un rol important în combaterea schimbărilor climatice prin reducerea dependenței de combustibilii fosili, problema răcirii rămâne un punct nevralgic. Atât România, cât și Ungaria și-au propus extinderea producției de energie nucleară, considerată o resursă internă stabilă, dar acest plan impune găsirea unor soluții inovatoare pentru răcirea reactoarelor, mai puțin dependente de debitele fluviale.

Impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă

Diana Asrge-Vorsatz, profesor la Universitatea Central-Europeană din Viena, avertizează că modelele științifice indică o tendință clară de uscare accentuată în Europa Centrală și de Est. Această tendință nu este cauzată doar de scăderea precipitațiilor, ci și de diminuarea umidității solului și a nivelului apelor subterane, fenomene exacerbate de valurile de căldură tot mai frecvente. Anul trecut, ingineri în domeniul apei au avertizat în cadrul unei conferințe la Societatea Hidrologică din Ungaria că tiparele de curgere ale Dunării, unul dintre cele mai lungi fluvii europene, devin tot mai extreme și volatile.

Aceste constatări pun presiune pe guverne pentru a găsi soluții rapide. Reducerea producției la centralele nucleare din România și Ungaria a obligat deja autoritățile să impună restricții de consum de electricitate pentru companii și gospodării. Premierul ungar Peter Magyar a anunțat miercuri construirea unei „structuri submersate de tip baraj” pentru a crește nivelul apei, iar două barje ar putea fi scufundate pentru a stabiliza debitul Dunării, care se anticipează că va scădea în zilele următoare.

Soluții și noi proiecte pentru siguranța energetică

Ungaria își revizuiește, de asemenea, planurile pentru extinderea centralei nucleare de la Paks, proiect care se bazează pe Dunăre pentru răcire. Proiectul de extindere, atribuit în 2014 firmei rusești Rosatom, ridică semne de întrebare legate de sustenabilitatea sa în contextul actual. Ambele centrale, cea din Ungaria (reactoare rusești) și cea din România (reactoare CANDU canadiene), utilizează apă din Dunăre pentru răcire, pe care o returnează apoi în fluviu. Spre deosebire de acestea, centralele nucleare din Cehia și Slovacia folosesc turnuri de răcire umede, care necesită cantități mai mici de apă, evaporată în atmosferă. Experții au propus și soluții hibride, care să combine răcirea prin apă cu cea prin turnuri, însă Attila Aszodi, expert în energie nucleară la Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta, consideră că modernizarea reactoarelor de la Paks cu turnuri de răcire nu ar fi rentabilă economic.

În România, centrala nucleară de la Cernavodă se află pe o ramificație a Dunării, Dunărea Veche, care se intersectează cu o altă ramificație, Bala. Un proiect aprobat în 2024, în valoare de 1,02 miliarde lei, vizează ridicarea albiei ramificației Bala pentru a controla debitul apei, inclusiv mutarea intersecției mai în amonte. Proiectul a înregistrat întârzieri, iar guvernul nu a oferit detalii privind data finalizării. Reprezentanții Nuclearelectrica au declarat pentru Reuters că studiile indică faptul că proiectul Bala ar asigura funcționarea a patru reactoare la capacitate maximă. Eugenia Gusilov, directorul think tank-ului România Energy Center, consideră proiectul fezabil, dar sugerează luarea în considerare a metodelor alternative de răcire înainte de începerea lucrărilor. Potrivit acesteia, construcția unităților 3 și 4 este logică dacă lucrările hidrotehnice necesare sunt finalizate.

Sursa: Economica