Conform Digi24: Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Maria Mare, marcată anual pe 15 august, continuă să fie una dintre cele mai profunde sărbători creștine. Pe lângă aspectele spirituale, ziua este însoțită de numeroase tradiții populare, regionale, ce îmbină credința cu obiceiuri ancestrale, legate de sănătate, gospodărie și tranziția spre toamnă.

După praznicul din 15 august și încheierea postului aferent, conform tradiției, începe sezonul nunților religioase, al botezurilor, al târgurilor și al petrecerilor.

Semnificația spirituală a adormirii maicii domnului

Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria. Cultul său a căpătat amploare după secolul al V-lea, odată cu proclamarea ei ca Născătoare de Dumnezeu. Originile praznicului nu sunt pe deplin elucidate, însă se consideră că s-a dezvoltat în primele secole creștine. Tradiția plasează mormântul Fecioarei Maria într-un lăcaș de cult din Ierusalim, în apropierea Grădinii Ghetsimani.

Sfântul Apostol Matei, preot la Mănăstirea Cașin din București, explică pentru Digi24.ro că sărbătoarea nu este doar un moment de tristețe, ci unul al speranței și vieții veșnice. Potrivit tradiției, Maica Domnului și-a anunțat sfârșitul apostolilor, care s-au adunat pentru a fi alături de ea la adormirea sa. Mormântul a fost găsit gol trei zile mai târziu, Sfântul Apostol Toma venind cu întârziere, Maica Domnului fiind ridicată cu trupul la cer de către Fiul Său.

Tradiții populare și sfințirea bucatelor

Ziua de 15 august este marcată de obiceiuri locale, specifice fiecărei regiuni, transmise din generație în generație. Aceste datini, deși populare, nu trebuie confundate cu rânduielile bisericești. Se recomandă ca în această zi să se evite efortul fizic susținut și să se acorde prioritate liniștii, reculegerii și odihnei. Participarea la slujbele bisericești, aprinderea unei lumânări și împărțirea de alimente săracilor sunt gesturi importante de cinstire a celor adormiți.

Seara zilei de 14 august, în multe biserici și mănăstiri se cântă Prohodul Maicii Domnului, sărbătoarea fiind supranumită și „Paștele din miezul verii”.

Dimineața de 15 august, credincioșii aduc la biserică bucate ce sunt sfințite de preot și apoi împărțite. Tradiția include adesea fructe de toamnă, precum struguri și prune, dar și colivă, colaci, pâine sau plăcinte, în funcție de obiceiurile locale. Gestul are rolul de a pomeni pe cei plecați și de a ajuta persoanele nevoiașe.

Superstiții și semnificații populare

În credința populară, femeile însărcinate sunt considerate ocrotite de Maica Domnului, iar rugăciunile pentru o sarcină ușoară și un copil sănătos ar avea o putere deosebită. O superstiție veche presupune spălarea icoanei Fecioarei Maria cu apă și busuioc de către fetele care doresc să se căsătorească, în speranța găsirii unui ales.

Se crede, de asemenea, că pe 15 august nu este bine să se tundă părul sau să se facă baie în ape curgătoare, pentru a nu fi nesocotite rugăciunile. Aceste practici aparțin folclorului și nu sunt reguli bisericești.

Perioada dintre Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică (8 septembrie) este cunoscută drept „Între Sântămării” și este considerată propice pentru semănăturile de toamnă și activitățile agricole. În Transilvania, înflorirea trandafirilor în ziua de Sfânta Maria Mare este interpretată ca un semn al unei toamne lungi și călduroase.

Sursa: Digi24