Conform Mediafax: Soluții de urgență pentru nivelul Dunării, vital pentru CNE Cernavodă

Un comitet interministerial s-a deplasat joi pe teren, la Cernavodă, pentru a analiza soluții concrete menite să asigure funcționarea centralei nuclearelectrice (CNE) Cernavodă în condițiile unui nivel istoric scăzut al Dunării. Prezenți la fața locului au fost reprezentanți de la Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apele Române, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica, Universitatea Tehnică de Construcții București, precum și specialiști din cadrul MAI, DSU și MApN.

Soluțiile discutate vor fi implementate în următoarele săptămâni, într-un efort coordonat care vizează protejarea funcționării CNE. Comitetul va funcționa timp de 30 de zile, urmând ca în jurul datei de 13 septembrie 2026 să prezinte un raport final, incluzând soluții tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare necesare.

Dragarea, prima măsură vizată pentru redistribuirea apei

Una dintre primele intervenții analizate este dragarea, considerată cea mai rapidă soluție pentru ameliorarea situației. Potrivit autorităților, dragarea „creează condițiile, nu certitudinea” pentru echilibrarea distribuției apei la bifurcația Bala. În prezent, aproximativ 85% din cursul apei se îndreaptă spre brațul Bala, lăsând doar 15% pentru Dunărea veche.

Prin dragarea unor canale cu o lățime de 30 de metri și o adâncime minimă de 2 metri, se urmărește ca un volum mai mare de apă să ajungă pe brațul Dunării vechi și, implicit, spre Cernavodă. Un debit și o viteză sporită a apei ar contribui și la reducerea depunerilor de aluviuni în noul canal. Principalul obstacol în calea lucrărilor de dragaj îl reprezintă însă tocmai nivelul scăzut al apei, care crește riscul blocării navelor și limitează operarea utilajelor. Mobilizarea utilajelor de dragaj disponibile în zone precum Constanța sau alte puncte de pe fluviu către brațul vechi al Dunării este, de asemenea, îngreunată de această situație. Zonele prioritare vizate de aceste intervenții se află în amonte de canalul CNE, în special pe kilometrii 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327 și 342,5, în sectorul Bala.

Soluții hidrotehnice pentru dirijarea curentului

În apropierea podului de la Cernavodă au fost deja amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri, poziționate perpendicular pe malul stâng al fluviului. Scopul acestor barje este de a genera un efect de deviere a curentului către șenalul navigabil, în direcția prizei de apă a centralei și a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Testul își propune să evalueze impactul pe care l-ar avea un epiu permanent din piatră, o lucrare hidrotehnică planificată în aval de canalul CNE. Efectele sunt monitorizate constant prin măsurători, iar configurația poate fi ajustată sau modificată oricând. Rolul principal al acestei structuri, în contextul debitelor scăzute actuale, este de a dirija curgerea și de a proteja zonele dragate împotriva colmatării, nu de a ridica imediat nivelul apei.

Un alt proiect în discuție vizează construirea unui dig scurt din piatră, denumit epiu, la Cernavodă, în aval de pod. Acesta va porni de la malul stâng spre mijlocul fluviului, pe o lungime de aproximativ 150 de metri, și va fi vizibil deasupra apei. Rolul său va fi de a direcționa apa către partea mai adâncă a Dunării, unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei nucleare.

Dig mobil și pompe, soluții suplimentare pentru răcirea CNE

Pentru a asigura funcționarea CNE Cernavodă, chiar și în condițiile scăderii continue a nivelului Dunării, se analizează măsuri suplimentare. Acestea includ instalarea unui dig mobil, gonflabil sau tubular, în zona canalului de aducțiune către bazinul de stocare al centralei. Acest dig ar menține un nivel minim, suficient pentru ca procesul de răcire a reactoarelor și a depozitelor de combustibil uzat să se desfășoare în condiții optime, utilizând sistemele existente.

În paralel, pompe amplasate pe barje sau pontoane plutitoare ar urma să suplimenteze debitul necesar procesului de răcire. Acestea ar fi poziționate pe canalul de aducțiune racordat la Dunăre și spre est, la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În scenarii critice, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră ar putea fi utilizată prin sistemul de pompare pentru a asigura debitul necesar.

Centrala nucleară de la Cernavodă dispune de echipamente de rezervă – pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire – capabile să asigure răcirea optimă chiar și în situația în care, prin soluția de baraj, debitul de apă nu ar fi suficient. În acest caz, răcirea s-ar realiza în circuit închis, cu aport de apă demineralizată provenită din sistemul de tratare al centralei, alimentat din puțuri subterane. CNE Cernavodă se pregătește pentru acest scenariu, asigurând echipamentele necesare, iar toate instituțiile implicate contribuie la furnizarea echipamentelor logistice menite să mențină procesul de răcire.

Sursa: Mediafax