Conform Economica: Comitetul interministerial caută soluții pentru salvarea cotei dunării la cernavodă

Un comitet interministerial de urgență, compus din reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Energiei, Transporturilor, Mediului, Apele Române, Institutul Național de Hidrologie, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica și mediul universitar, cu sprijinul MAI, DSU și specialiștilor din MapN, a analizat soluții concrete pe teren pentru a asigura aportul de apă necesar Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Măsurile vizează apărarea cota Dunării la priza de răcire a centralei, într-un context marcat de un nivel istoric scăzut al fluviului.

Măsuri de urgență și soluții tehnice propuse

Dragarea canalelor este prima intervenție considerată, având ca scop crearea condițiilor pentru reechilibrarea fluxului de apă între brațul Bala și Dunărea veche. Se urmărește ca o proporție mai mare de apă să ajungă pe Dunărea veche, implicit spre Cernavodă, prin dragarea unor canale de 30 de metri lățime și minimum 2 metri adâncime. Acest proces ar putea, indirect, să contribuie la menținerea unui nivel mai scăzut de aluviuni în noul canal. Cu toate acestea, nivelul foarte scăzut al apei reprezintă o provocare majoră pentru dragare, crescând riscul blocării navelor și limitând mobilizarea utilajelor specifice. Zonele vizate pentru dragare includ bifurcația Dunăre-Canal CNE și sectoare specifice pe amonte de canalul CNE, cu prioritate în zona Bala.

În apropierea podului de la Cernavodă, au fost deja amplasate barje pe o lungime de 200 de metri, poziționate perpendicular pe mal, pe malul stâng al fluviului. Acestea au rolul de a devia curentul mai puternic către șenalul navigabil și spre priza de apă a centralei și a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Testul barjelor servește la evaluarea efectelor unui potențial epiu permanent de dirijare, o lucrare hidrotehnică din piatră planificată în aval de canalul spre CNE Cernavodă. Această soluție este reversibilă, permițând ajustarea sau retragerea configurației în funcție de rezultate. La debitele actuale scăzute, epiul vizează dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării, nu neapărat creșterea imediată a nivelului apei.

Soluții de rezervă și scenarii critice

În zona Canalului Dunăre-Marea Neagră, se ia în calcul utilizarea unui dig mobil gonflabil/tubular pentru conservarea apei necesare centralei și suplimentarea debitului prin pompare. Această soluție ar asigura un nivel minim, dar suficient, pentru procesul de răcire al reactoarelor și al depozitelor de combustibil uzat, chiar și în cazul scăderii ulterioare a nivelului pe Dunărea veche. Amplasarea digului și a pompelor pe barje sau pontoane plutitoare se estimează a fi rapidă, maxim o zi. În situații critice, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră poate fi utilizată în tandem cu pompele pentru a garanta debitul necesar.

Centrala Nuclearelectrică Cernavodă dispune de echipamente de rezervă, inclusiv pompe, generatoare și instalații de răcire, capabile să asigure funcționarea optimă chiar și în condițiile în care debitul de apă din Dunăre ar fi insuficient. Într-un scenariu critic, cu un nivel al Dunării de 1,05 metri în zona Cernavodă, răcirea se va face în circuit închis, cu aport de apă demineralizată provenită din sistemele de tratare ale centralei, alimentate din puțuri subterane sau din depozite suplimentare. Toate instituțiile implicate colaborează pentru a asigura echipamentele logistice necesare menținerii răcirii.

Nivelul actual al Dunării reprezintă cel mai scăzut din istoria măsurătorilor. Documentațiile tehnice ale instituțiilor responsabile prevăd un scenariu minim la intrarea în țară (Baziaș) de 2.000 m³/s, în timp ce debitul actual este în jur de 1.300 m³/s. Media anuală pentru luna august este de 3.900 m³/s, iar debitul mediu anual la intrarea în țară este de 5.500 m³/s. Dificultatea prognozării hidraulice la cote extrem de scăzute este ridicată. Fiecare soluție implementată este testată etapizat, măsurată și, dacă este necesar, ajustată sau retrasă, iar soluțiile de rezervă sunt pregătite din timp, tocmai din cauza incertitudinilor hidrologice actuale.

Comitetul va prezenta un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare în jurul datei de 13 septembrie 2026.

Sursa: Economica