Conform G4Media: Șeful statului contestă legea integrității la curtea constituțională

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, invocând încălcări ale normelor și principiilor constituționale. Printre criticile principale se numără lipsa de claritate normativă și legalitatea sancțiunii referitoare la sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.

Neclarități legale și încălcarea vieții private

Sesizarea prezintă mai multe vicii de neconstituționalitate. În primul rând, legea extinde obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la soțul/soția sau „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. Problema majoră, subliniată în sesizare, este absența unor criterii obiective pentru definirea acestor relații. Legea nu stabilește niciun indicator – durată, conviețuire, interdependență economică sau asumare publică – care să stabilească momentul de la care o relație devine relevantă juridic. Această ambiguitate obligă persoana vizată la o autocalificare, ceea ce contravine articolului 1 alineat (3) și (5) din Constituție, care impun ca legea să fie clară și accesibilă.

Răspundere personală și discriminare

O altă critică vizează natura sancționatorie a normei. Stabilirea dacă o persoană se încadrează sau nu în sfera de aplicare a sancțiunii nu poate fi lăsată la aprecierea subiectivă a acesteia sau a organului de control. Elementul constitutiv al faptei trebuie să poată fi verificat în mod obiectiv. Lipsa unor criterii legale delegă practic organului de control sarcina de a defini, de la caz la caz, conținutul incriminării, ceea ce excede exigențelor constituționale.

Mai mult, legea este criticată pentru ingerința în viața privată a terților, încălcând articolul 26 din Constituție, coroborat cu articolul 20 și articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Președintele invocă și problema extinderii directe a răspunderii asupra unei persoane care nu și-a asumat niciodată statutul generator al obligației. Această situație este considerată o variantă agravată a viciului identificat anterior de Curtea Constituțională, prin care răspunderea era angajată pentru o informație furnizată de un terț. Acum, legea impune răspunderea contravențională a terțului, bazată exclusiv pe legătura afectivă, fără nicio asumare a statutului.

O altă problemă ridicată este discriminarea între demnitari. Cei căsătoriți beneficiază de un criteriu formal și obiectiv – certificatul de căsătorie – în timp ce cei aflați în relații de fapt sunt expuși unei incertitudini. Această asimetrie poate crea un stimulent invers, determinând demnitarii să evite formalizarea relațiilor pentru a se sustrage obligațiilor. Un grup de senatori a depus deja o sesizare similară săptămâna trecută.

Sursa: G4Media