Resturile alimentare pot fi consumate în siguranță pentru un interval limitat de timp, dar nerespectarea regulilor de bază poate duce la toxiinfecții serioase. Medicul și expertul în sănătate Dr. Xand van Tulleken a detaliat la o emisiune televizată britanică sfaturile cruciale pentru a evita riscurile.

Cât timp putem păstra mâncarea în frigider?

Regula de AUR este să consumăm resturile în decursul a maxim trei zile, recomandă specialistul. Această limită este valabilă pentru majoritatea preparatelor gătite, cu excepția anumitor alimente. De exemplu, peștele gătit ar trebui consumat în cel mult o zi. Supele și tocănițele pot fi păstrate, în general, timp de trei zile, dar este esențială refrigerarea rapidă după preparare.

Un alt aspect important ține de modul de depozitare. Este crucial ca mâncarea să fie păstrată în recipiente curate, închise ermetic, pentru a preveni contaminarea. De asemenea, frigiderul trebuie să fie setat la o temperatură de maxim 4 grade Celsius, temperatura optimă pentru a încetini dezvoltarea bacteriilor. În cazul oricărei suspiciuni privind gustul sau mirosul, alimentele trebuie aruncate imediat.

Greșeli frecvente care duc la toxiinfecții

Una dintre cele mai comune greșeli este lăsarea mâncării gătite la temperatura camerei pentru o perioadă îndelungată de timp. Bacteriile se înmulțesc rapid în intervalul de temperatură cuprins între 5 și 60 de grade Celsius. De aceea, mâncarea gătită trebuie introdusă în frigider cât mai repede posibil, ideal în decurs de o oră sau chiar mai puțin.

O altă eroare frecventă este supraaglomerarea frigiderului. O cantitate excesivă de alimente îngreunează circulația aerului rece, ceea ce poate duce la deteriorarea alimentelor. De asemenea, este important să evitați contaminarea încrucișată, adică contactul dintre alimentele crude și cele gătite. Este indicat să depozitați alimentele crude, cum ar fi carnea, în partea de jos a frigiderului, pentru a preveni scurgerea lichidelor peste alte alimente.

Ce facem dacă suspectăm o toxiinfecție?

Simptomele unei toxiinfecții alimentare pot include greață, vărsături, diaree, dureri abdominale și febră. În cazul în care aceste simptome persistă sau se agravează, este crucial să consultați un medic. Deshidratarea este unul dintre cele mai mari riscuri asociate cu toxiinfecțiile alimentare, de aceea este important să consumați multe lichide, în special apă.

De asemenea, este important să evitați automedicația cu antibiotice, deoarece acestea nu sunt eficiente împotriva majorității tipurilor de toxiinfecții alimentare și pot chiar agrava situația în unele cazuri. Medicul va putea stabili diagnosticul corect și va recomanda tratamentul adecvat, în funcție de cauza toxiinfecției și de severitatea simptomelor.

Potrivit statisticilor, anual, mii de persoane se confruntă cu toxiinfecții alimentare, multe dintre acestea putând fi prevenite prin respectarea unor simple reguli de siguranță alimentară.