Companiile din industria de apărare românească riscă să beneficieze doar de o treime din fondurile alocate prin programul SAFE pentru achiziția de echipamente militare. România se confruntă cu riscul de a plăti dobânzi considerabile, aproape jumătate din suma totală împrumutată, dacă nu reușește să producă suficiente echipamente militare pe plan intern.

Alocarea fondurilor SAFE și impactul asupra industriei locale

Programul SAFE (Security Action For Europe) este un instrument financiar european, cu un buget total de 150 de miliarde de euro, menit să consolideze industria europeană de apărare. România a primit o alocare provizorie de 16,680 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă, după Polonia. Din această sumă, 9,5 miliarde de euro vor fi direcționate către Armată pentru achiziționarea de echipamente militare la standarde NATO. Acestea includ sisteme de armament individual, nave, sisteme de apărare antiaeriană, radare, muniții, elicoptere și transportoare blindate. Alte 2,8 miliarde de euro vor fi folosite de Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare națională pentru a achiziționa aeronave medicale, drone și sisteme anti-dronă.

Restul de 4,2 miliarde de euro sunt destinate infrastructurii, inclusiv pentru finanțarea unor proiecte civile, cum este ultimul segment din Autostrada Moldovei, între Pașcani și Siret.

Dobânzi usturătoare și riscuri financiare pe termen lung

România riscă să suporte dobânzi semnificative, ce se ridică la aproximativ 7-8 miliarde de euro, aproape jumătate din suma împrumutată. Potrivit coordonatorului Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, Sorin Encuțescu, suma totală de rambursat pentru cele 9 miliarde de euro alocate Armatei ar putea atinge, cu tot cu dobânzi, circa 16 miliarde de euro. Experții și reprezentanții industriei de apărare sunt sceptici în ceea ce privește capacitatea României de a localiza producția unei mari părți din echipamentele contractate, având în vedere termenul limită de livrare, fixat pentru anul 2030.

Importanța producției locale și riscul exodului de capital

Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general al ROMARM, subliniază riscurile asociate cu eventuala relocare a fabricilor de tip greenfield. Dacă investițiile în infrastructura de apărare vor părăsi România, consecințele economice ar putea fi semnificative, cu efecte nocive pe termen lung. Expertul fiscal Veronica Duțu consideră că programul SAFE poate fi avantajos doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern, generând producție locală, locuri de muncă, taxe colectate și capacități industriale. Ea atrage atenția că, în caz contrar, România riscă să se îndatoreze pe termen lung fără a beneficia de dezvoltarea unei baze industriale solide.

Într-o declarație pentru Euronews România, Sorin Encuțescu a estimat că dobânzile pentru împrumut vor fi cuprinse între 7 și 8 miliarde de euro, rezultând o sumă totală de rambursat de 16 miliarde de euro pentru Armată.