Comisia Europeană și statele membre analizează condițiile de muncă din Europa, rezultatul fiind unul mixt: îmbunătățire generală, dar persistența decalajelor semnificative. Un nou raport Eurofound, bazat pe zeci de mii de interviuri, relevă o forță de muncă în creștere, totuși cu diferențe notabile între genuri, sectoare și țări. Job quality este esențială pentru productivitate și competitivitate, potrivit studiului.

Creșterea forței de muncă, dar cu inegalități persistente

Forța de muncă a Uniunii Europene continuă să crească, în pofida provocărilor demografice, datorită participării mai mari a femeilor, a lucrătorilor migranți și a celor mai apropiați de vârsta pensionării. Calitatea muncii s-a îmbunătățit în majoritatea aspectelor în ultimii 15 ani, cu excepția mediului social și a intensității muncii. Ponderea celor care lucrează peste 48 de ore pe săptămână a scăzut, dar inegalitățile persistă.

Raportul evidențiază o piață a muncii europeană în transformare. Numărul total al persoanelor ocupate a ajuns la 207,8 milioane în 2024, iar rata ocupării forței de muncă a crescut la 75,8%. Creșterea ocupării a fost susținută de participarea mai mare a femeilor, de creșterea ocupării în grupa 55-64 de ani, de imigrație și de nivelul mai ridicat de educație al forței de muncă.
Calitatea muncii joacă un rol central în dezbaterea privind competitivitatea și sustenabilitatea muncii. Un nivel mai bun al calității muncii este asociat cu implicare sporită, motivație, încredere și cooperare. Totodată, scade riscul de a părăsi locul de muncă.

Diferențe notabile între genuri și sectoare

Schimbări majore se observă în organizarea muncii și în structura forței de muncă. Aproape trei sferturi din ocupare se află acum în servicii, iar profesioniștii sunt cea mai mare categorie ocupațională. Concomitent, au scăzut profesiile manuale, agricole și industriale tradiționale. Relația standard de muncă, angajare dependentă, cu normă întreagă și contract permanent, rămâne dominantă.

Munca în Europa a devenit, în general, mai puțin expusă constrângerilor clasice. Ponderea celor care lucrează peste 48 de ore pe săptămână a scăzut. Mediul fizic s-a ameliorat, dar expunerea la temperaturi ridicate, substanțe chimice și materiale infecțioase a crescut. Creșterea expunerii la temperaturi mari afectează în special agricultura, construcțiile, industria și transportul. Totodată, raportul sugerează o mutare a presiunii de la componenta fizică spre intensitatea muncii și riscuri psihosociale.

Necesitatea adaptării politicilor viitoare

Dimensiunea de gen străbate aproape toate capitolele raportului. Bărbații au scoruri mai bune la venituri, perspective, competențe și autonomie. Femeile au scoruri mai bune la calitatea timpului de lucru și mediul fizic. Raportul documentează și alte forme de inegalitate, precum cele legate de vârstă, origini sau handicap. Un alt aspect important este lipsa personalului calificat în anumite profesii, ceea ce duce la condiții de muncă mai precare.

În ceea ce privește echilibrul muncă-viață privată, majoritatea lucrătorilor sunt mulțumiți. Totuși, acest echilibru este susținut în continuare de o muncă neremunerată inegală între femei și bărbați. În plus, raportul subliniază vulnerabilități persistente în ceea ce privește sănătatea și securitatea la locul de muncă. De asemenea, se menționează importanța adaptării muncii la problemele de sănătate cronice și acomodarea nevoilor specifice, cum ar fi menstruația dureroasă.

European Working Conditions Survey 2024 subliniază importanța de a ține cont de toate cele șapte dimensiuni ale calității muncii. Raportul este un instrument de măsurare a condițiilor de muncă în Europa și vine într-un moment în care Comisia Europeană leagă tot mai mult condițiile de muncă de competitivitate, tranziția verde și digitală și sustenabilitatea pieței muncii.