Conform Descopera: „Brain rot”, cuvântul anului 2024, trage un semnal de alarmă asupra consumului de conținut online

Oxford University Press a desemnat expresia „brain rot” drept Cuvântul Anului 2024, un termen devenit viral pe rețelele sociale pentru a descrie senzația de epuizare mentală cauzată de consumul excesiv de conținut digital, adesea superficial și repetitiv. Deși sună alarmant, „putrezirea creierului” nu este o afecțiune medicală, ci un concept popular ce reflectă îngrijorările legate de impactul platformelor precum TikTok sau Instagram asupra atenției și capacității cognitive.

Cum ne „putrezește” creierul internetul?

Expresia „brain rot” este definită de Oxford ca deteriorarea presupusă a stării mentale sau intelectuale asociată cu supraconsumul de conținut considerat trivial sau lipsit de provocare intelectuală, în special cel online. Aceasta descrie situația în care, după ore petrecute derulând videoclipuri foarte scurte sau postări repetitive, devine mai dificilă concentrarea asupra activităților care necesită atenție susținută. Algoritmii platformelor digitale, concepuți să mențină utilizatorii angajați, contribuie la acest fenomen, transformând minutele de navigare în ore întregi.

O expresie veche reinventată de era digitală

Deși a căpătat popularitate odată cu explozia social media, termenul „brain rot” nu este nou. Cele mai vechi utilizări cunoscute datează din 1854, în cartea „Walden” a filosofului american Henry David Thoreau. Acesta critica deja tendința societății de a prefera ideile superficiale în locul celor care solicită gândirea, întrebându-se dacă oamenii nu ajung să sufere de o formă de „brain rot” prin renunțarea la lectură și reflecție. Aproape 170 de ani mai târziu, expresia a fost readusă în atenție de către utilizatorii de internet, într-un context complet diferit, adesea cu umor și autoironie.

Știința arată asocieri, nu cauzalitate directă

Cercetările recente încep să exploreze legătura dintre consumul intens de videoclipuri scurte și funcțiile cognitive. O meta-analiză publicată în 2025, care a analizat 71 de studii cu aproape 100.000 de participanți, a identificat asocieri între o utilizare mai intensă a acestor formate video și rezultate cognitive mai slabe, în special în ceea ce privește atenția și controlul executiv. Totuși, cercetătorii subliniază că aceste studii nu demonstrează că videoclipurile scurte provoacă direct declinul cognitiv. Termenul „brain rot” rămâne o expresie populară, nu un diagnostic medical. Întrebarea științifică este mai nuanțată: există o legătură între consumul repetitiv și intens al acestui tip de conținut și modificări ale atenției sau controlului cognitiv? Răspunsul actual indică asocieri, însă nu se poate stabili încă o cauzalitate clară, alți factori legați de stilul de viață putând contribui la aceste diferențe.

Oxford University Press a ales „brain rot” pentru a reflecta discuțiile actuale despre modul în care utilizăm internetul și impactul platformelor digitale asupra atenției și comportamentului.

Sursa: Descopera