Războiul din Ucraina, o amenințare constantă pentru Republica Moldova, a generat o nouă criză majoră: contaminarea apei potabile. O scurgere masivă de petrol în râul Nistru, provocată de bombardamentele rusești, a pus în pericol principala sursă de apă a țării. Situația a declanșat cea mai gravă criză ecologică din Moldova de la Cernobîl încoace.

Impactul atacurilor asupra infrastructurii

În martie, vlogger-ul naturalist Ilie Cojocari a descoperit pete de petrol pe râul Nistru, în apropierea satului Naslavcea, situat la granița cu Ucraina. Cu două zile înainte, Rusia lovise complexul hidroenergetic Novodnistrovsk, aflat la doar câțiva kilometri distanță. Autoritățile moldovene au reacționat cu întârziere, vlogger-ul fiind cel care a semnalat inițial problema. Ulterior, Republica Moldova a declarat alertă ecologică, președinta Maia Sandu plasând responsabilitatea direct pe seama Moscovei.

A fost înființat un centru de criză pentru monitorizarea scurgerii și eliminarea poluanților, fiind instalate capcane pentru petrol și baraje. Cu toate acestea, pentru mulți localnici, situația a însemnat mult mai mult decât o simplă contaminare a apei.

Un stat la granița unui conflict

Republica Moldova, cu o populație de doar trei milioane de oameni, se confruntă cu războiul la graniță de patru ani. Țara a primit peste două milioane de refugiați ucraineni, iar atacurile lui Vladimir Putin asupra infrastructurii energetice ucrainene au dus la pene de curent. Inflația a atins cote alarmante, iar acum, o altă amenințare planează asupra statului. Aproximativ 80% din apa potabilă a țării provine din Nistru.

Bruxellesul a activat un mecanism de asistență de urgență, iar România și Polonia au trimis ajutor pentru a preveni extinderea poluării. Cu toate acestea, criza a dezvăluit vulnerabilitatea aprovizionării cu apă în fața atacurilor rusești.

O bătălie pentru informație

În plin efort de gestionare a crizei, în Moldova s-a declanșat un război al informației între taberele pro-europene și pro-ruse. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a publicat mai multe videoclipuri, generând temeri de extindere a războiului. Bălți, al doilea oraș ca mărime al țării, a fost cel mai afectat. Irina, o mamă cu trei copii, a povestit că era nevoită să stea la coadă de două ori pe zi pentru a procura apă.

Larisa Novac, deputată în Parlamentul de la Chișinău din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a calificat dezastrul drept „o situație fără precedent. Este un atac împotriva securității Moldovei”. Vladimir Zgavordei, primar a trei sate din raionul Florești, a fost nevoit să transporte apă cu cisternele pompierilor pentru adăpatul animalelor. Ecologiștii au avertizat că întregul lanț trofic poate fi afectat.

Până pe 18 martie, barajele au stabilizat nivelul de petrol din apă, iar după 48 de ore, autoritățile au permis populației să folosească din nou apa de la robinet. Gheorghe Hajder a anunțat, pe 25 martie, că nu mai sunt observate pete de petrol la sursă, dar monitorizarea continuă.

Sursa: Antena 3