Cifrele Institutului Național de Statistică (INS) indică o deteriorare accentuată a economiei românești, cu efecte directe asupra puterii de cumpărare a cetățenilor. Sub „Planul Bolojan”, românii se confruntă cu o inflație galopantă și o scădere semnificativă a valorii reale a salariilor.

Taxa invizibilă pe coșul zilnic

Rata inflației, potrivit datelor oficiale, s-a dublat în decursul câtorva luni, urcând de la 4,9% în primăvara anului trecut la 9,9% în martie 2026. Această creștere abruptă a prețurilor este atribuită, în principal, majorărilor de taxe, în special a TVA-ului și a accizelor.

În lipsa acestor măsuri fiscale, inflația s-ar fi situat la un nivel mult mai suportabil, de 4,5%. România a ajuns, astfel, „campioana” inflației în Uniunea Europeană. Diferența dintre rata inflației din România și media europeană reprezintă, de fapt, o taxă ascunsă pe care fiecare român o plătește zilnic.

Prăbușirea puterii de cumpărare

Graficul câștigului salarial real evidențiază o scădere dramatică. După o perioadă în care veniturile au fost menținute, puterea de cumpărare a intrat într-un declin abrupt, înregistrând opt luni consecutive de scădere.

Datele INS arată că, în doar nouă luni, puterea de cumpărare a salariului mediu a scăzut cu 7,4% la nivel național. Impactul acestei scăderi este și mai puternic în sectoarele cheie ale economiei, unde se înregistrează reduceri dramatice ale veniturilor reale.

Creșterea salarială reală, care depășea 8% în prima jumătate a anului 2024, s-a transformat într-o scădere de -5% în primele luni ale anului 2026. Această inversare bruscă reflectă o criză economică majoră, care afectează serios bugetele familiilor.

Consecințe și perspective

„Planul Bolojan” a dus la o inflație record, anulând ani de creștere a nivelului de trai. Această situație a generat cea mai severă criză pe bugetul familiilor de la criza financiară.

Recent, INS a raportat o diminuare semnificativă a consumului, reflectând impactul inflației asupra capacității de achiziție a populației.