Conform Antena 3: Banca Națională a României (BNR) a decis menținerea dobânzii cheie la 6,5% pe an, decizia fiind luată în contextul unei inflații care a scăzut ușor în luna iunie, dar care se estimează că va reveni la normal doar spre sfârșitul anului 2027. Banca centrală a subliniat importanța continuării măsurilor de consolidare fiscală și a avertizat că România nu își poate permite să piardă fondurile europene.

Dobânda cheie, la nivelul actual

Consiliul de Administrație al BNR a hotărât, pe 10 august 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Aceeași decizie s-a aplicat și pentru rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard), care rămâne la 7,50% pe an, și pentru facilitatea de depozit, fixată la 5,50% pe an. Totodată, BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit. Rata dobânzii de politică monetară se menține la 6,50% pe an încă din august 2024.

Prognoza inflației și riscurile economice

Inflația a înregistrat o ușoară scădere în luna iunie, ajungând la 10,42%, față de 10,85% în luna mai, conform datelor BNR. Această descreștere a fost cauzată în principal de scăderea prețurilor la legume, fructe și combustibili, compensând parțial creșterea prețurilor la gaze naturale și energie electrică. Cu toate acestea, rata anuală a inflației pe trimestrul II 2026 a continuat să crească, influențată de scumpirile în lanț. BNR anticipează o scădere substanțială a inflației în trimestrul III 2026, odată cu dispariția treptată a efectelor eliminării plafonării prețului energiei electrice, creșterii TVA și majorării accizelor. Se estimează că inflația va reveni în intervalul țintei BNR, de 2,5%, la finele anului 2027.

Printre riscurile notabile la adresa economiei, BNR menționează evoluția prețurilor la energie și alimente, situația politică internă și măsurile de consolidare bugetară, precum și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală. În acest context, BNR subliniază că absorbția și utilizarea fondurilor europene, în special cele din PNRR, sunt esențiale pentru a contrabalansa efectele restrictive ale consolidării bugetare și ale conflictelor internaționale, dar și pentru realizarea reformelor structurale necesare.

Piața muncii și evoluția leului

Pe piața muncii, aprilie-mai 2026 au marcat o scădere ușoară a ratei șomajului, pe fondul reducerii numărului de concedieri. Sondajele de specialitate indică un reviriment al intențiilor de angajare pe termen scurt și o restrângere a deficitului de forță de muncă, atingând un minim al ultimilor șase ani.

Cursul de schimb leu/euro s-a menținut pe un palier mai înalt, în timp ce raportul leu/dolar s-a cvasi-stabilizat. Românii și companiile au început să contracteze mai multe credite, în special în lei, după o perioadă de cinci trimestre de scădere. Deficitul balanței comerciale și-a temperat descreșterea, în timp ce deficitul de cont curent s-a accentuat.

Activitatea economică în trimestrul II și III 2026 indică o ușoară redresare, cu o ameliorare a vânzărilor cu amănuntul și o accelerare a creșterii sectorului auto-moto. Lucrările de construcții au înregistrat un salt amplu, dar producția industrială a consemnat o contracție semnificativă. Exporturile de bunuri și servicii au continuat să crească, într-un ritm mai moderat comparativ cu trimestrul I 2026.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat într-o conferință de presă organizată pe 13 august 2026, ora 11:00.

Sursa: Antena 3