Conform Descopera: Oamenii care vorbesc mai multe limbi străine au, în medie, un creier mai tânăr decât vârsta lor cronologică. Studiile recente indică faptul că posedarea a patru limbi poate duce la o diferență de până la 13 ani în ceea ce privește „vârsta” creierului, oferind o protecție cognitivă semnificativă împotriva declinului natural asociat îmbătrânirii.

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, conexiunile neuronale tind să slăbească, ceea ce se reflectă într-o încetinire a proceselor cognitive și o potențială diminuare a memoriei. Cercetătorii de la Basque Center on Cognition, Brain and Language din Spania sugerează că experiența multilingvismului este un factor activ în combaterea acestor efecte.

Măsurarea îmbătrânirii cerebrale prin știință

Pentru a evalua impactul vorbirii mai multor limbi, oamenii de știință au dezvoltat un „ceas de îmbătrânire cerebrală”. Această metodă a utilizat magnetoencefalografia, o tehnică sofisticată ce monitorizează câmpurile magnetice slabe generate de activitatea celulelor cerebrale.

Cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială, au fost analizate tiparele de conectivitate cerebrală la un grup de 728 de persoane. Ulterior, modelul dezvoltat a fost aplicat unui alt grup, compus din 144 de participanți din Țara Bascilor, care stăpâneau limbile spaniolă, bască, franceză și engleză.

Rezultatele au arătat o legătură clară între numărul de limbi vorbite și „tânerețea” creierului. Persoanele bilingve aveau un creier cu aproximativ 6 ani mai tânăr comparativ cu cele care vorbeau o singură limbă. Vorbitorii a trei limbi beneficiau de un creier cu 7 ani mai tânăr. Decalajul a fost cel mai mare la participanții fluenți în patru limbi, ajungând la valoarea remarcabilă de 13 ani.

Multilingvismul, o investiție în sănătatea creierului

Specialiștii subliniază că acest beneficiu nu depinde doar de simplul număr de limbi vorbite, ci și de profunzimea experienței lingvistice. Învățarea timpurie și atingerea unui nivel înalt de fluență par să confere o rezistență cerebrală mai puternică pe termen lung.

În etapa următoare, echipa de cercetare își propune să analizeze dacă multilingvismul poate contribui la încetinirea declinului cognitiv la pacienții diagnosticați cu afecțiuni neurodegenerative severe, cum ar fi boala Alzheimer.

Aceste descoperiri reconfirmă importanța stimulării mentale, învățarea limbilor străine fiind considerată o investiție de preț pentru sănătatea cerebrală pe termen lung. Un nou studiu arată că creierul poate fi antrenat eficient prin dobândirea unei limbi străine sau prin învățarea unui instrument muzical. Cercetarea anterioară a explorat, de asemenea, câte limbi străine poate învăța o persoană și de ce adulții întâmpină dificultăți mai mari în învățare comparativ cu copiii.

Sursa: Descopera