O parte din fondurile SAFE pentru achiziții militare ajung în alte țări, susține generalul (r) Virgil Bălăceanu

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a abordat, în cadrul unei emisiuni difuzate în direct, subiectul controversat al alocării fondurilor din programul SAFE (Suportul Afacerilor pentru Echipamente). Acesta a subliniat faptul că o parte din aceste fonduri sunt direcționate către achiziții militare din alte țări, generând întrebări cu privire la impactul asupra economiei românești.

Detalii despre distribuirea fondurilor

Generalul Bălăceanu a precizat că, din cele 21 de programe existente, doar șapte sunt notate cu litera „S”, indicând faptul că sunt dedicate exclusiv României. Celelalte 14 programe implică țări sau organizații internaționale. Acesta a menționat că, din cei 9,53 miliarde de euro alocați pentru echipamente militare, o parte semnificativă ar putea ajunge în afara țării.

Bălăceanu a evidențiat importanța de a clarifica modul în care sunt cheltuiți acești bani, mai ales în contextul în care, la data de 31 mai, se preconizează semnarea contractelor cu operatorii economici din România. Fostul oficial NATO a sugerat că ministrul Apărării ar trebui să fie solicitat să detalieze procentul fondurilor SAFE care rămân în economia națională și care sunt direcționate către investiții externe.

Necesitatea investițiilor în economia românească

Generalul a subliniat necesitatea de a stimula investițiile în economia românească, dar a remarcat, totodată, provocările existente. El a explicat că economia românească nu este încă pregătită să producă, peste noapte, echipamente militare complexe, cum ar fi mașinile de luptă ale infanteriei. Din această perspectivă, Bălăceanu a pledat pentru găsirea unui echilibru, prin producerea în România a componentelor și asigurarea mentenanței echipamentelor militare.

Un exemplu menționat de general a fost sistemul de comandă-control, o soluție software utilizată de Armata României, care este produsă de o companie românească. Acesta a subliniat că astfel de inițiative demonstrează potențialul de a dezvolta capacități de producție interne.

Întrebări fără răspuns despre sumele alocate

Discuția ridică semne de întrebare cu privire la sumele exacte care vor fi investite în România și cele care vor fi direcționate către alte țări. De asemenea, se așteaptă clarificări cu privire la strategia guvernului în ceea ce privește sprijinirea industriei de apărare românești.

Următorul pas important este semnarea contractelor cu operatorii economici, programată pentru 31 mai, moment în care ar trebui să fie disponibile informații mai precise despre distribuirea fondurilor SAFE.