Aurul, considerat adesea refugiu sigur în vremuri de criză, a suferit o corecție semnificativă pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. După ce a atins aproximativ 5.600 de dolari pe uncie în ianuarie, prețul metalului prețios a scăzut cu aproape 20-25%, ajungând la 4.100 de dolari în martie. Această evoluție a surprins mulți investitori, punând sub semnul întrebării statutul aurului ca activ sigur în fața instabilității geopolitice.

De ce a scăzut aurul atât de brusc?

Scăderea prețului aurului a fost interpretată drept o reacție la așteptările privind menținerea dobânzilor ridicate. Investitorii au considerat conflictul din Orientul Mijlociu ca pe un potențial catalizator al inflației, ceea ce a generat o orientare către active mai lichide. Dolarul american și obligațiunile pe termen scurt au devenit alternative mai atractive.

De asemenea, avansul consistent al aurului din 2025 și ulterior din ianuarie 2026 a contribuit la o piață speculativă. Creșterea volatilității a determinat investitorii să vândă AUR pentru a-și securiza profiturile sau pentru a acoperi pierderi în alte active. Informațiile privind posibila vânzare de AUR de către unele bănci centrale, pentru a-și susține monedele, au accentuat presiunea.

Radu-Iulian Pădurean, Network Development Manager în cadrul Freedom24, a subliniat că aurul nu este întotdeauna prima alegere în fața unui șoc energetic și a inflației. „În faza inițială a unei crize energetice, petrolul și dolarul pot performa mai bine. Dar, dacă energia scumpă începe să încetinească economia și pune presiune pe deciziile băncilor centrale, investitorii se întorc, de regulă, către AUR. De aceea, scăderea din martie a semănat mai mult cu o reacție de moment a pieței decât cu o deteriorare a perspectivei aurului pe termen lung”.

Aurul, încă un activ de refugiu?

Corecția din martie nu a eliminat definitiv statutul aurului ca activ de refugiu. Însă, metalul prețios poate fi supus presiunii în prima fază a unui șoc inflaționist. Atractivitatea aurului crește din nou pe măsură ce prețurile ridicate la energie încep să frâneze economia și cresc riscul unor erori de politică monetară.

După armistițiul dintre Statele Unite ale Americii și Iran, petrolul a scăzut sub 100 de dolari, dolarul s-a depreciat și piața a început să anticipeze posibile reduceri de dobândă. Aurul a revenit rapid spre 4.800 de dolari pe uncie. În paralel, Banca Populară a Chinei a continuat să cumpere AUR pentru a 17-a lună consecutiv.

Este aurul o investiție oportună acum?

După corecția de preț, aurul pare mai puțin supraevaluat. Fundamentele rămân favorabile, cu bănci centrale care continuă achizițiile semnificative și cu riscurile legate de conflict și prețurile energiei care nu au dispărut. Investitorii văd scăderea din martie mai degrabă ca pe o resetare a pieței.

O abordare precaută pare recomandată. O agravare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, o creștere a prețului petrolului peste 100 de dolari sau amplificarea temerilor privind încetinirea economică ar putea determina aurul să retesteze intervalul 5.200–5.400 de dolari pe uncie. Însă, o dezescaladare a conflictului, o scădere a prețului petrolului și o relaxare a dobânzilor reale ar putea stabiliza aurul între 4.500 și 5.000 de dolari. Acesta ar fi susținut de un dolar mai slab, de cererea constantă din partea băncilor centrale și de așteptările privind reducerea dobânzilor.