Conform HotNews: Inteligența Artificială: Promisiuni de timp liber, realitatea unei munci epuizante

Directorii companiilor care investesc sute de miliarde de dolari anual în inteligența artificială (IA) promovează de ani de zile ideea că această tehnologie va reduce timpul petrecut de oameni la muncă. Cu toate acestea, mărturiile din interiorul marilor companii tech sugerează o realitate diametral opusă: ore de lucru extinse și o cultură a epuizării.

În urmă cu patru ani, un reprezentant Google estima că IA va permite săptămâna de lucru de patru zile până în 2025. Mai recent, OpenAI a recomandat oficial firmelor partenere să testeze săptămâna de lucru de patru zile, fără diminuarea salariului, argumentând că IA va accelera munca umană. Paradoxal, un fost angajat tehnic al OpenAI a declarat pentru BBC că firma nu a implementat niciodată intern o astfel de politică în perioada în care lucra acolo.

Controversele „sprinturilor” în companiile de tehnologie

În locul promisiunilor de timp liber, fostul angajat de la OpenAI a descris o cultură a muncii intensive, marcată de „ședințe de criză”, muncă în weekend și evaluări de performanță draconice, soldate cu concedieri bruște. „Te duci la muncă sâmbătă sau duminică doar ca să recuperezi sau să te asiguri că lucrurile nu s-au stricat”, a explicat acesta.

Alte companii din domeniul IA, precum Anthropic, rivalul OpenAI, se laudă cu performanța instrumentelor lor, cum ar fi Claude, capabil să lucreze șapte ore fără pauză. Mark Zuckerberg de la Meta a afirmat că IA transformă radical modul de lucru, permițând unui număr mai mic de angajați să realizeze mai multe. Cu toate acestea, Meta a concediat recent o mare parte din personal, iar directorul general al Anthropic, Dario Amodei, a avertizat asupra potențialelor pierderi masive de locuri de muncă pe măsură ce IA devine mai productivă.

Angajații din aceste companii de tehnologie, unde se dezvoltă și se utilizează intens instrumentele IA, declară că lucrează mult peste programul standard de 40 de ore pe săptămână. Orele suplimentare, inclusiv muncă în weekend, au devenit o normalitate, în special în timpul „sprinturilor” – perioade intense premergătoare lansării de noi produse sau funcționalități. La OpenAI și Anthropic, aceste „sprinturi” pot dura săptămâni și pot depăși 90 de ore de muncă pe săptămână.

Presiune „recrutată” pe proiecte IA la Meta

Situația se repetă și la Meta, unde angajații au fost mutați brusc în echipe care lucrează la proiecte IA considerate urgente. Această practică, denumită „recrutare forțată” de către unii angajați, nu le oferă posibilitatea de a alege. Conform declarațiilor, orele de lucru în aceste echipe sunt extinse, implicând nopți târzii, weekenduri și o permanentă stare de „pregătire”, chiar și în afara orelor de lucru.

Chiar și angajații care nu lucrează direct la proiecte IA resimt impactul. Un fost angajat Google a părăsit compania din cauza defectării frecvente a unor funcții interne, cauzată, susține el, de realocarea resurselor către proiectele IA. Studiile recente indică, de asemenea, că utilizarea IA nu reduce volumul de muncă, ci dimpotrivă, angajații lucrează mai rapid, își asumă mai multe sarcini și extind programul de lucru pe parcursul zilei.

Neil Thompson, cercetător la MIT, explică faptul că economiile de timp generate de IA sunt „înghițite” de procesele de implementare și verificare. Angajații tind să umple timpul economisit cu și mai multă muncă, fie din proprie inițiativă, fie din presiune. „Se ajunge într-o situație în care, chiar dacă ar exista economii reale de timp, acestea ar fi înghițite de schimbările necesare, de implementarea lor și de verificarea faptului că funcționează”, a precizat Thompson.

Sursa: HotNews