Conform Ziarul Financiar: 2022, anul revenirii economice post-pandemie, marcat însă de creșterea accelerată a datoriilor

Anul 2022 a reprezentat o perioadă de recuperare economică pentru România, marcând ieșirea din cea mai acută fază a pandemiei. Cu toate acestea, redresarea a fost umbrită de o creștere semnificativă a datoriilor publice și private, un semn de întrebare major pentru stabilitatea financiară pe termen mediu.

Impactul inflației și al dobânzilor

În timp ce companiile și-au reluat activitatea la capacitate sporită, iar consumul a înregistrat un avans, presiunea inflaționistă a devenit o problemă centrală. Aceasta a determinat Banca Națională a României și Banca Centrală Europeană să aplice măsuri de înăsprire monetară, prin creșterea dobânzilor.

Această politică a avut un impact direct asupra costului creditării, atât pentru companii, cât și pentru gospodării. Datoriile acumulate în perioada pandemică, fie prin credite guvernamentale pentru sprijinirea economiei, fie prin împrumuturi pentru investiții sau consum, au devenit mai greu de gestionat.

Datoria publică, sub lupa analiștilor

Unul dintre cele mai vizibile semne ale anului 2022 a fost creșterea vizibilă a datoriei publice. Cheltuielile guvernamentale, necesare pentru a susține sectoarele afectate de criza sanitară și ulterior de șocul energetic, au condus la o acumulare de pasive pe care generațiile viitoare vor trebui să le gestioneze.

Analiștii economici și-au exprimat preocuparea cu privire la sustenabilitatea acestui nivel al datoriei, mai ales în contextul unei rate a dobânzii în creștere. Se anticipează că serviciul datoriei, adică plata dobânzilor și a principalului, va consuma o parte tot mai mare din bugetul de stat, limitând astfel capacitatea de investiții în domenii esențiale precum infrastructura sau sănătatea.

Datorii private, o povară în creștere

Pe lângă datoria publică, și sectorul privat a înregistrat o tendință de creștere a îndatorării. Companiile, în încercarea de a-și reporni motoarele economice și de a naviga prin complexitatea lanțurilor de aprovizionare perturbate, au accesat noi linii de credit. De asemenea, populatia, stimulată de o anumită revenire a încrederii, a contractat credite pentru achiziții sau pentru consum.

Însă, odată cu creșterea dobânzilor, povara acestor datorii s-a accentuat. Firmele se confruntă cu costuri mai mari pentru finanțarea activității, iar gospodăriile resimt presiunea creșterii ratelor la credite, ceea ce poate duce la o scădere a puterii de cumpărare și la o anumită reținere în consumul viitor.

Indicatorii economici de la finalul anului 2022 au arătat că deși PIB-ul a înregistrat o creștere, aceasta a fost temperată de factori precum inflația persistentă și creșterea costurilor de finanțare. Guvernul a continuat să monitorizeze situația, iar discuțiile privind gestionarea prudentă a finanțelor publice au rămas pe agenda publică.

Sursa: Ziarul Financiar