Conform Mediafax: Tribunalul Bihor a ridicat sechestrele de peste 6 milioane de euro instituite de DIICOT pe bunurile familiei Pașca și ale Asociației Dumbrava DPG, într-un dosar ce vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Instanța a admis contestațiile formulate împotriva măsurilor asigurătorii și a desființat ordonanțele procurorilor din iulie 2026, dispunând implicit ridicarea indisponibilizărilor.

Decizia Tribunalului Bihor este definitivă și vine în continuarea unei serii de hotărâri favorabile familiei Pașca. Anterior, Curtea de Apel București dispusese, de asemenea, înlăturarea măsurilor preventive, precum arestarea preventivă și controlul judiciar, permițând cercetarea în stare de libertate.

Sechestrele vizau conturi, bani și imobile

Măsurile asigurătorii blamau conturi bancare, sume de bani, autoturisme și bunuri imobile ale familiei Pașca și ale Asociației Dumbrava. Valoarea totală a acestora era estimată la aproximativ 6,4 milioane de euro.

Apărarea a invocat faptul că printre bunurile indisponibilizate se numărau inclusiv locuințe în care erau cazați beneficiari vulnerabili, vehicule utilizate pentru transportul acestora și fonduri destinate plății salariilor. Procurorii au justificat măsurile prin necesitatea garantării recuperării prejudiciului și a despăgubirilor către presupusele victime.

Critici dure la adresa argumentelor DIICOT

La începutul lunii august, Curtea de Apel București a criticat dur unele dintre argumentele pe care procurorii și-au bazat acuzațiile. Instanța a analizat suma de aproximativ 13,5 milioane de lei, prezentată de anchetatori ca presupus folos obținut prin exploatarea beneficiarilor.

Comparând această sumă cu numărul de persoane și perioada analizată, judecătorii au ajuns la o medie de circa 498 de lei pe beneficiar pe lună, respectiv 16,6 lei pe zi. Această valoare a fost considerată redusă în raport cu cheltuielile necesare pentru hrană, medicamente și îngrijire, ridicând semne de întrebare cu privire la concluzia unei îmbogățiri a inculpaților.

Mai mult, Curtea de Apel a făcut o paralelă cu alocările guvernamentale ulterioare pentru beneficiarii relocați. Guvernul ar fi alocat aproximativ 20 de milioane de lei pentru mai puțin de șase luni, în timp ce suma de 13,5 milioane de lei din dosarul DIICOT acoperea o perioadă de aproape cinci ani și opt luni.

Beneficiarii, direcționați de instituțiile statului

Un alt aspect important reținut de magistrați a vizat modul în care persoanele vulnerabile ajungeau în centrele familiei Pașca. Curtea de Apel a subliniat că numeroși beneficiari nu au fost recrutați direct de persoanele cercetate, ci au fost direcționați către aceste centre de către spitale, servicii de ambulanță, autorități locale și servicii de asistență socială.

Instanța nu a stabilit că activitatea centrelor ar fi fost legală în totalitate, recunoscând că spațiile funcționau fără toate acreditările și licențele necesare pentru furnizarea de servicii sociale și medicale. Cu toate acestea, probele administrate până la acel moment nu susțineau, în faza măsurilor preventive, teza exploatării la nivelul necesar acuzațiilor. Analiza a fost făcută în contextul procedurii privind măsurile preventive, nu a unei hotărâri definitive pe fondul acuzațiilor.

Dosarul DIICOT a devenit public la sfârșitul lunii iunie 2026, în urma unor percheziții desfășurate în județul Bihor. Ancheta vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la trafic de persoane. Gruparea ar fi activat din 2020, exploatând persoane vulnerabile sub pretextul furnizării de servicii sociale, medicale și de îngrijire, folosind ca paravan o asociație umanitară.

La momentul perchezițiilor, au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile. Prejudiciul estimat inițial de autorități era de aproximativ 13,048 milioane de lei. Viorel Pașca și familia sa au respins acuzațiile, susținând că persoanele găzduite erau preluate de sistemul public și că o parte dintre beneficiari ajungeau în centrele lor la solicitarea unor instituții publice.

Sursa: Mediafax