Oamenii de știință din domeniul virusologiei lucrează la dezvoltarea unei „beri-vaccin” care ar putea stimula imunitatea, o abordare neconvențională ce ridică semne de întrebare cu privire la siguranța și acceptarea publică. Propunerea experimentală vizează o metodă de imunizare ce ar putea elimina necesitatea injecțiilor, schimbând modul în care sunt administrate vaccinurile. Ideea se bazează pe utilizarea ingredientelor obișnuite din alimente, modificate în scop medical, pentru a sprijini răspunsul imun al organismului.

Cum a apărut ideea „beri-vaccinului”

Un virusolog de la National Cancer Institute din Statele Unite, Chris Buck, a dezvoltat o bere experimentală cu drojdie modificată genetic. Aceasta este concepută pentru a declanșa un răspuns imun. Cercetarea a fost prezentată într-un articol neevaluat de experți. Studiul este susținut parțial de un studiu finanțat de Institutele Naționale Americane de Sănătate (National Institutes of Health-NIH), realizat pe șoareci.

Inițiativa vine pe fondul reticenței față de vaccinare, asociată cu reapariția unor boli prevenibile, precum rujeola. Cercetătorul a modificat drojdia de bere astfel încât să producă proteine virale inofensive provenite de la poliomavirusul BK, un virus asociat cu afecțiuni ale creierului și sistemului cardiovascular, periculos mai ales pentru persoanele cu imunitate scăzută. Aceste proteine, similare celor utilizate în unele vaccinuri, sunt recunoscute de sistemul imunitar, care produce anticorpi de protecție. Drojdia acționează ca un vehicul eficient pentru aceste proteine, protejându-le de aciditatea gastrică și eliberându-le în intestin, unde pot fi recunoscute de sistemul imunitar. Ingestia produsului ar putea stimula producerea de anticorpi fără administrare injectabilă.

Testele preliminare și reacțiile

Cercetătorul a testat personal această abordare, consumând între una și două halbe de bere pe zi, timp de cinci zile consecutive. A urmat două doze de rapel similare, la cinci și șapte săptămâni. El a declarat jurnaliștilor că nu a avut efecte adverse semnificative. Analizele de sânge au indicat producerea de anticorpi împotriva a două tipuri de poliomavirus BK, asociate cu riscul de cancer de vezică urinară.

Pentru a continua dezvoltarea conceptului, cercetătorul a înființat o organizație non-profit, Gusteau Research Corporation, care urmărește producerea moleculelor necesare pentru acest tip de vaccin și testarea lor în continuare. Proiectul ridică însă mai multe probleme. Un comitet de etică din cadrul NIH a respins inițial ideea ca cercetătorul să se testeze singur. Ulterior, acesta a fost plasat în concediu administrativ plătit în februarie, în contextul unei investigații al cărei obiect nu a fost făcut public.

Probleme de etică și potențiale riscuri

Există îngrijorări din partea comunității științifice. Unii specialiști consideră că o astfel de abordare ar putea amplifica neîncrederea în vaccinuri și subliniază necesitatea unor studii extinse privind siguranța și eficiența acestei abordări înainte de orice utilizare. Specialiști în virusologie notează că orice inițiativă trebuie evaluată și din perspectiva impactului asupra încrederii publice.

Cercetătorul care a dezvoltat această abordare susține că unele persoane reticente la vaccinare s-au arătat interesate de această metodă de „vaccinare”. El argumentează că unele alimente au proprietăți similare medicamentelor și că, dacă un produs este deja prezent în alimentație și nu ridică probleme cunoscute, ar putea fi considerat sigur în anumite condiții. Nu este clar dacă avantajele potențiale ale acestei abordări sunt suficiente pentru a justifica riscurile și incertitudinile asociate, ținând cont de faptul că, în general, consumul de alcool este asociat cu un risc crescut de cancer, iar datele arată că peste jumătate dintre adulții americani consumă alcool.