Conform Economistul.ro: Orașul își ridică privirile spre învățătură

Ansamblul sculptural format din acvilă și doi grifoni, elemente decorative originale ale frontonului Palatului Universității din București, distruse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost reamplasat, oferind bucureștenilor și turiștilor un spectacol de reconstrucție istorică și performanță tehnică. Momentul marchează primul pas în refacerea integrală a frontonului, un proces ce se va desfășura pe parcursul următorilor doi ani.

Lucrarea de mari dimensiuni, cântărind 1,6 tone și evaluată la două milioane de lei, a fost realizată de sculptorul Alexandru Siminic, alături de Teodor și Ștefan Siminic, prin tehnica tradițională a bronzului turnat prin ceară pierdută. Aceștia au reconstituit opera originală a lui Karl Storck, aducând la viață simbolurile care protejau odinioară instituția universitară.

Montarea pieselor în plină zi, pe artera principală a Capitalei, a atras atenția trecătorilor, turiștilor și localnicilor. Mulți au oprit pentru a filma sau fotografia evenimentul, unii fiind simpli spectatori curioși, alții pasionați de istoria orașului. Prezenți la fața locului au fost rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu.

Un gest de recuperare a identității

Prof. univ. dr. Marian Preda a subliniat semnificația reamplasării, numindu-l „un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani”. Distrugerea sa în 1944, în urma unui raid aerian american, a lăsat un gol în memoria istorică a orașului.

Rectorul a adăugat că acest moment reprezintă și un gest de reîntregire a memoriei istorice, după un atac devastator asupra Bucureștiului, precum și un act de reconstrucție și respect față de trecut. El a evidențiat importanța restaurării patrimoniului universitar, considerând-o un omagiu adus celor care au construit prezentul și o bază pentru viitor.

Un proiect ambițios de restaurare

Reamplasarea acvilei și a grifonilor este parte dintr-un proiect mai amplu de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității. Clădirea, cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, este cea mai mare din România dedicată educației și un monument important al patrimoniului arhitectural național.

Investiția este finanțată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (CNI). Proiectul vizează consolidarea structurală, restaurarea fațadelor și a elementelor istorice, amenajarea unui spațiu muzeal pentru vestigiile arheologice descoperite în curtea interioară și integrarea unor soluții moderne de iluminat arhitectural, cu scopul conservării și valorificării patrimoniului.

Frontonul original, realizat în stil neoclasic între 1862 și 1869, sub coordonarea arhitectului Alexandru Orăscu, purta denumirea „Minerva ocrotind artele și științele”. Compoziția artistică, inspirată de Gliptoteca din Munchen, a fost concepută de Theodor Aman, iar basorelieful din piatră, sculptat de Karl Storck, o înfățișa pe zeița Minerva înconjurată de alegorii ale disciplinelor academice și artelor. Ansamblul sculptural de pe acroteră, format din vulturul încoronat și grifoni, simboliza protecția statului asupra cunoașterii și a instituției universitare.

Asocierea de companii care execută lucrarea include Construcții Erbaşu (lider de proiect), Terra Gaz Construct, Euras și Polarh Design.

Lucrările de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității din București sunt planificate să se încheie în următorii doi ani, marcând o revitalizare semnificativă a unuia dintre cele mai emblematice edificii ale Capitalei.

Sursa: Economistul.ro