Conform Economistul.ro: Ulei de măsline și miere în atenția autorităților UE pe fondul suspiciunilor de fraudă

Noi suspiciuni de fraudă agroalimentară transfrontalieră au fost semnalate în raportul Comisiei Europene din luna iulie, vizând produse precum uleiul de măsline și mierea. Autoritățile din statele membre au alertat cu privire la cazuri de ulei extravirgin Kalamata adulterat cu ulei de floarea-soarelui, produse contrafăcute vândute online sub aceeași denumire protejată, dar și miere suspectată de probleme legate de conținutul de zahăr sau prezența unor enzime străine.

Adulterarea uleiului de măsline: compoziție modificată și denumiri protejate înșelătoare

Uleiul de măsline apare în raportul Comisiei în două scenarii distincte de nereguli. Pe de o parte, s-a semnalat adulterarea compoziției, un exemplu fiind un lot de ulei extravirgin Kalamata, cu origine declarată în Grecia, care conținea ulei de floarea-soarelui. Notificarea a venit din partea autorităților din Germania.

Un alt caz vizează un ulei de măsline de origine Liban, unde s-a constatat prezența unui alt tip de ulei vegetal, fără a fi specificat exact despre ce produs este vorba sau în ce proporție a fost diluat. Acest tip de adulterare poate modifica semnificativ valoarea produsului, consumatorul achiziționând un bun diferit de cel declarat.

Pe de altă parte, trei produse promovate online ca fiind ulei extravirgin Kalamata au fost identificate ca fiind contrafăcute. Acestea sunt incluse în categoria produselor ce utilizează denumiri protejate ale UE, dar identitatea lor reală este contestată. Originea declarată a acestor produse varia între Bulgaria, Franța și România, iar Germania a fost cea care a transmis aceste notificări.

Folosirea denumirii „Kalamata” implică o origine geografică specifică și condiții de producție consacrate. Orice produs care nu respectă aceste criterii și folosește denumirea poate induce în eroare consumatorii în privința provenienței, calității sau caracteristicilor sale autentice. Raportul nu oferă informații despre mărcile comerciale implicate sau despre volumul cantităților vândute, nici despre eventualele retrageri de pe piață.

Mierea, ținta neconformităților privind compoziția

Mierea este semnalată în raport într-o categorie separată, vizând adulterarea prin modificarea ingredientelor. Trei cazuri sunt menționate în raportul lunar. Primul caz se referă la miere cu origine Turcia, unde autoritățile din Germania au semnalat nereguli legate de conținutul de zahăr.

Un al doilea caz privește miere provenită din Belgia, în care au fost detectate amilaze străine, asociate cu microorganisme precum Aspergillus oryzae și Bacillus amyloliquefaciens. Republica Cehă a fost cea care a transmis această notificare.

Al treilea incident semnalat implică un amestec de miere din Argentina, Mexic, Cuba și Spania. Suedia a raportat aceste neconformități, tot legate de conținutul de zahăr. În aceste cazuri, raportul nu detaliază valoarea exactă a zahărului sau mecanismul prin care compoziția a fost modificată.

Verificarea autenticității mierii se bazează pe analiza profilului zaharurilor, a enzimelor și a altor caracteristici specifice produsului. Prezența unor enzime străine sau un profil neconform al zaharurilor poate declanșa investigații pentru a stabili dacă produsul a fost alterat sau dacă informațiile furnizate consumatorilor sunt corecte.

Aceste cazuri, atât cele de ulei de măsline, cât și cele de miere, au în comun faptul că autenticitatea produsului este un factor determinant pentru valoarea percepută de consumator și, implicit, pentru preț. Modificarea compoziției sau utilizarea incorectă a denumirilor protejate induc în eroare cumpărătorul cu privire la ceea ce achiziționează efectiv.

Raportul lunar al Comisiei Europene adună suspiciunile transfrontaliere semnalate între autoritățile din rețeaua europeană de alertă și cooperare. Aceste cazuri nu reprezintă verdicte finale de fraudă, ci constituie puncte de plecare pentru controale și pentru identificarea sectoarelor sau produselor cu un risc mai ridicat. Uleiul de măsline și mierea sunt exemple de produse unde autenticitatea joacă un rol esențial în încrederea consumatorului și în stabilirea prețului de piață, motiv pentru care diferențele dintre compoziția reală și cea declarată sunt analizate atent în sistemul european.

Sursa: Economistul.ro