Administrația condusă de Donald Trump a decis să trateze energia ca pe o problemă de securitate națională, emițând patru ordine distincte care vizează cărbunele, petrolul, gazele naturale și infrastructura energetică de mari dimensiuni. Aceste documente, elaborate în baza Legii privind Producția pentru Apărare din 1950, marchează o schimbare majoră de abordare, cu SUA intervenind direct în economie pentru a accelera producția și dezvoltarea infrastructurii.

Energie insuficientă, risc major pentru SUA

Toate cele patru ordine au la bază aceeași premisă: energia insuficientă reprezintă un risc major pentru Statele Unite. Donald Trump a subliniat că „producția, transportul, rafinarea și capacitatea de generare insuficiente constituie o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa economiei, securității naționale și politicii externe”. În cazul gazelor naturale, accentul este pus și pe competiția internațională. Administrația americană consideră că dependența energetică a fost „folosită de actori ostili pentru a provoca fluctuații dramatice pe piețele internaționale”, ceea ce lasă SUA și aliații expuși.

Aceste măsuri vizează întregul lanț energetic. Sunt incluse cărbunele, considerat esențial pentru producția constantă de energie, petrolul, care „alimentează forțele armate și infrastructura critică”, precum și gazele naturale și gazul natural lichefiat (GNL), descrise ca fiind „esențiale pentru securitatea energetică a aliaților”. De asemenea, sunt vizate infrastructurile energetice de mari dimensiuni, de la construcții și inginerie până la dezvoltarea capacităților industriale. Administrația a susținut că aceste capacități „nu pot fi asigurate în timp util” de industrie, din cauza blocajelor de finanțare, autorizații și infrastructură, motiv pentru care intervenția statului este considerată crucială.

Intervenția directă a statului în economie

Elementul central al ordinelor este intervenția directă a statului. Documentele prevăd achiziții și contracte garantate de stat, sprijin financiar pentru dezvoltarea capacităților de producție și utilizarea de „instrumente financiare” pentru lansarea proiectelor. Potrivit lui Trump, aceste măsuri sunt „cele mai eficiente, rapide și practice metode” pentru a acoperi deficitul de capacitate. El a mai susținut că, fără acțiuni federale imediate, „capacitățile de apărare ale Statelor Unite rămân vulnerabile la perturbări”.

Adoptarea acestor măsuri presupune suspendarea unor cerințe legale pentru a grăbi implementarea proiectelor, inclusiv a condițiilor procedurale obișnuite necesare aprobării intervenției statului. Astfel, președintele a invocat starea de urgență energetică, stabilind că este necesară extinderea rapidă a capacităților pentru a evita „un deficit de resurse industriale sau tehnologii critice care ar afecta grav capacitatea de apărare națională”.

Prin aceste decizii, Statele Unite trec de la o abordare bazată în principal pe piață la una în care statul intervine direct pentru a accelera dezvoltarea sectorului energetic. Legea invocată, Defense Production Act, este gândită pentru situații de criză majoră și permite guvernului să direcționeze producția industrială către obiective considerate esențiale.