Conform Digi24: Economia Uniunii Europene a intrat într-o perioadă de stagnare în primul trimestru al anului, Eurostat confirmând o contracție de 0,1% pentru blocul comunitar. Stagnarea este accentuată și în zona euro, care a înregistrat un declin de 0,2%.

România se alătură acestui trend negativ, Institutul Național de Statistică (INS) raportând o creștere economică zero față de trimestrul precedent și o scădere anuală de 1,1%, poziționând țara în partea inferioară a clasamentului european.

România în context european: datele economice

În ciuda tendinței generale de încetinire la nivel european, performanța României, cu o creștere zero în primul trimestru din 2026 comparativ cu finalul lui 2025, indică și probleme interne specifice. Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene, evaluat anual la aproximativ 19.000 de miliarde de euro, a înregistrat o scădere de 0,1% în perioada analizată. Zona euro, cu o producție economică anuală de circa 15.000 de miliarde de euro, a consemnat un declin de 0,2%. Ambele regiuni au avut o creștere modestă de 0,2% în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce accentuează acum frânarea.

În ritm anual, economia UE a avansat cu doar 0,7%, iar cea a zonei euro cu 0,3%, niveluri semnificativ sub cele de 1,4%, respectiv 1,2% din trimestrul anterior. România a înregistrat o contracție anuală de 1,1%, plasându-se printre puținele economii europene în teritoriu negativ, alături de Irlanda, a cărei situație este însă influențată de specificul activității multinaționalelor. Economii majore precum Germania (+0,3% anual), Franța (+0,9%) și Italia (+0,8%) au demonstrat dinamici pozitive, deși modeste.

Consumul versus investiții și comerțul exterior

Analiza datelor Eurostat relevă că principalul motor al economiei europene rămâne consumul populației. Cheltuielile gospodăriilor au contribuit cu 0,1 puncte procentuale la creșterea PIB-ului, atât în UE, cât și în zona euro. Consumul guvernamental a adăugat, de asemenea, 0,1 puncte procentuale.

Pe de altă parte, investițiile au avut o contribuție negativă de 0,1 puncte procentuale, în timp ce comerțul exterior a tras în jos economia. Exporturile nete (diferența dintre exporturi și importuri) au redus PIB-ul zonei euro cu 0,3 puncte procentuale și pe cel al UE cu 0,2 puncte procentuale. Aceste tendințe reflectă impactul costurilor ridicate de finanțare, încetinirea industriei și o cerere externă mai slabă.

Piața muncii din România, în declin pronunțat

Un semnal de alarmă vine și din direcția pieței muncii. În timp ce la nivelul Uniunii Europene ocuparea forței de muncă a rămas stabilă, iar în zona euro a crescut cu 0,1%, România a înregistrat cea mai mare scădere din UE. Numărul persoanelor ocupate a scăzut cu 1% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior.

În ritm anual, scăderea ocupării în România a fost de 1,2%, ceea ce plasează țara pe ultimul loc în Uniunea Europeană pe acest indicator. Doar Irlanda și Portugalia au raportat, de asemenea, scăderi ale ocupării, însă la niveluri mult mai mici. Cele mai puternice creșteri ale ocupării la nivel european au fost consemnate de Lituania (+1,8%), Malta (+1%) și Estonia (+0,9%).

SUA continuă să își mențină un ritm de creștere economică superior celui european. În primul trimestru din 2026, PIB-ul american a crescut cu 0,4% față de trimestrul precedent, iar anual, expansiunea a fost de 2,6%, de aproape patru ori mai mare decât cea a Uniunii Europene.

Economistul Adrian Negrescu a avertizat că România se află într-o situație similară stagflației, caracterizată de lipsa creșterii economice și de o inflație persistentă. El a subliniat că, din punct de vedere tehnic, țara nu se află în recesiune, însă motivele de optimism sunt limitate.

Sursa: Digi24