Conform Antena 3: Statele Unite au intervenit pe piețele valutare, vânzând euro pentru a cumpăra yeni și a susține moneda japoneză, fără a informa în prealabil Banca Centrală Europeană (BCE). Autoritățile europene au aflat despre această acțiune, prima de acest fel între Washington și Tokyo din ultimii aproape 30 de ani, abia după ce tranzacția fusese deja efectuată, potrivit informațiilor publicate de Financial Times.

Cooperare surprinzătoare pe piața valutară

Decizia Statelor Unite de a folosi euro în această operațiune, în loc de dolari, a fost considerată de unii oficiali de rang înalt ai BCE drept o încălcare a regulilor nescrise de cooperare dintre autoritățile monetare occidentale. De la Al Doilea Război Mondial, relațiile dintre băncile centrale și ministerele de Finanțe din statele occidentale au fost marcate de încredere reciprocă și consultare, iar intervențiile pe piețele valutare au fost, de regulă, coordonate. O sursă citată de publicația britanică a descris acțiunea SUA ca fiind „foarte surprinzătoare” și „fără precedent”, sugerând că decenii de cooperare strânsă, care au contribuit la stabilitatea financiară, ar putea fi sub semnul întrebării.

Purtătorul de cuvânt al Trezoreriei SUA a declarat că ministerul american de Finanțe nu coordonează cu autoritățile străine deciziile privind alocarea rezervelor din Exchange Stabilization Fund. Acesta a subliniat că deciziile sunt luate de Trezoreria SUA, în colaborare cu Rezerva Federală, luând în considerare lichiditatea pieței și alte aspecte relevante. Un oficial din administrația Trump a adăugat că respectă confidențialitatea discuțiilor private cu partenerii internaționali, spre deosebire de BCE.

Motivul alegerii euro de către autoritățile americane ar fi fost evitarea interpretării unei vânzări de dolari drept o încercare de slăbire a monedei americane, acțiune care ar fi contrazis politica secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, de susținere a unui dolar puternic. Analiștii speculează și că Washingtonul ar fi intervenit alături de Japonia pentru a împiedica Tokyo să fie nevoit să vândă obligațiuni de Trezorerie americane, într-un moment în care costurile de împrumut pe termen lung ale SUA se apropie de cele mai ridicate niveluri din ultimii 19 ani.

Impactul intervențiilor asupra yenului

Intervențiile comune ale Statelor Unite și Japoniei au dus la o apreciere semnificativă a yenului. Moneda japoneză a revenit de la minime istorice, ajungând să se tranzacționeze în jurul valorii de 157 yeni pentru un dolar, după ce atinsese un nivel de 164 yeni la începutul lunii. Datele preliminare ale Băncii Japoniei sugerează că țara ar fi cheltuit aproximativ 13,8 trilioane de yeni (aproximativ 87 de miliarde de dolari) în doar două zile pentru a susține yenul, depășind astfel suma cheltuită în precedenta campanie de intervenție din aprilie și mai.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că persistă temeri cu privire la ritmul insuficient de rapid al Băncii Japoniei în combaterea inflației. Banca Japoniei a menținut dobânzile neschimbate în iulie, dar guvernatorul Kazuo Ueda a recunoscut o atenție sporită acordată riscurilor de creștere a inflației. Traderii estimează o șansă de aproximativ 50% ca Banca Japoniei să majoreze dobânzile la următoarea ședință din septembrie. Aceste evoluții survin în contextul unei creșteri a randamentelor obligațiunilor americane pe termen lung, pe fondul așteptărilor privind politica Rezervei Federale, în ciuda scăderii inflației din iunie, aceasta rămâne peste ținta de 2% a Fed.

Sursa: Antena 3