Conform Mediafax: Oamenii de știință au descoperit un obiect cosmic bizar, botezat MoM-BH-1, care sfidează clasificările astronomice actuale. Situat în constelația Cetus, la miliarde de ani-lumină distanță, acesta datează dintr-o epocă timpurie a Universului, la aproximativ 660 de milioane de ani după Big Bang. Descoperirea a fost posibilă datorită analizei unei pete roșii neobișnuit de strălucitoare din imaginile capturate de telescopul spațial James Webb. Cercetătorii sugerează că ar putea fi vorba despre o gaură neagră învăluită într-un volum masiv de gaz dens, emițând lumină într-un mod similar unei stele.nn

Un obiect astrofizic inedit

nnEchipa internațională de astronomi a fost atrasă de culoarea și spectrul luminos distinctiv al obiectului. Lumina sa este aproape în totalitate roșie și dispare brusc sub o anumită lungime de undă, o combinație spectrală neîntâlnită la alte clase cunoscute de corpuri cerești. „Am descoperit un nou tip de obiect astrofizic, o stea cu gaură neagră”, a declarat Rohan Naidu, cercetător la Kavli Institute for Astrophysics and Space Research din cadrul Massachusetts Institute of Technology.nnObiectul combină caracteristici aparent contradictorii: energia asociată în mod curent găurilor negre și semnăturile spectrale specifice stelelor. Estimările indică o dimensiune comparabilă cu cea a Sistemului Solar, dar cu o eliberare de energie de aproximativ 100 de miliarde de ori mai mare decât cea a oricărei stele cunoscute. Această intensitate energetică a determinat cercetătorii să caute explicații dincolo de procesele de fuziune nucleară care alimentează stelele obișnuite.nn

James Webb, cheia descifrării misterului

nnAstronomii utilizau telescopul James Webb pentru a studia cele mai îndepărtate galaxii. În urma identificării galaxiei MoM-z14, formată la scurt timp după Big Bang, căutările s-au extins spre alte obiecte neobișnuite din Universul timpuriu. Astfel a fost detectat MoM-BH-1, catalogat drept cel mai roșu obiect din arhiva telescopului. Simulările sugerează că nu este o stea gigantică, ci o gaură neagră înconjurată de straturi groase de gaz. Gazul din proximitatea găurii negre ar produce luminozitatea observată, similară unei stele, în timp ce sursa principală de energie ar fi procesul de acumulare a materiei în jurul găurii negre.nn

Implicații pentru înțelegerea găurilor negre supermasive

nnAceastă posibilă identificare a unei „stele cu gaură neagră” are implicații profunde pentru astronomie. Telescopul James Webb a detectat în imaginile sale numeroase obiecte compacte și intense, denumite de astronomi „Little Red Dots”. Dacă interpretarea pentru MoM-BH-1 se confirmă, multe dintre aceste puncte roșii ar putea avea o natură similară. Ipoteza ar putea contribui la rezolvarea unei probleme majore din astronomia modernă: formarea rapidă a găurilor negre supermasive în Universul timpuriu. Aceste entități, prezente în centrul majorității galaxiilor, inclusiv al Căii Lactee, influențează semnificativ evoluția acestora.nnRohan Naidu consideră că „stelele cu găuri negre” ar putea reprezenta o etapă incipientă în evoluția găurilor negre supermasive. O gaură neagră tânără, într-un mediu dens, ar putea crește rapid, devenind ulterior nucleul unei găuri negre supermasive. Această ipoteză este esențială pentru a explica cum au apărut obiecte cu mase de milioane sau miliarde de ori mai mari decât Soarele într-un Univers aflat la început de dezvoltare. „Stelele cu găuri negre” ar putea fi veriga intermediară lipsă în acest proces complex.nnCercetătorii sugerează că astfel de obiecte ar fi putut juca, de asemenea, un rol crucial în evoluția galaxiilor, influențând formarea stelelor și decelerarea sau oprirea acestui proces. Studiul detaliat al obiectului MoM-BH-1 și interpretările sale au fost publicate în revista Nature.

Sursa: Mediafax