Conform Gândul: Polonia se apără energetic, România „se prăbușește”, afirmă Valentin Stan

Valentin Stan, profesor universitar, a comparat recent politica energetică a Poloniei cu situația precară din România, subliniind cum țara vecină se îmbogățește pe seama ineficienței strategice românești. Invitat la Marius Tucă Show, Stan a criticat dur lipsa centrelor pe cărbune funcționale în România și inacțiunea politicienilor români în fața crizei energetice.

Potrivit profesorului, liderii români nu s-au luptat suficient pentru a asigura siguranța energetică a cetățenilor. Acesta consideră că este prea târziu pentru a mai modifica obiectivele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar acțiunile guvernanților vizează doar validarea directivelor europene pentru a-și menține pozițiile politice. Valentin Stan a accentuat faptul că dezastrul energetic actual și incapacitatea țării de a-și asigura necesarul energetic nu au fost o prioritate pentru autorități.

„De ce nu ai tu centrale pe cărbune? Că ne costă mult… Nu, că nu s-au întrebuințat, ci au stat în genunchi. Degeaba te duci acum să modifici jaloane în PNRR, în condițiile în care n-ai avut nicio apăsare să-ți protejezi populația, să salvezi țara în condiții de criză energetică. Tot ce faci este doar să încerci a capacita susținere europeană pentru a sta călare pe grumazul acestui popor. Nu te interesează în ce măsură îl duci la dezastru, la suferință sau, foarte important, la incapacitatea țării de a asigura practic această stare de funcționare. Funcționare pe care ți-o dă accesarea unei surse de energie care trebuie să fie diversificată și pe care trebuie s-o poți folosi.”, a explicat profesorul.

Sistemul energetic românesc, o „piață de tip mafiotă”

Istoricul susține că politicienii români acționează preponderent în interes personal, neglijând complet sistemul energetic național. Stan a descris sistemul energetic românesc ca fiind construit pe o „piață de tip mafiotă”. De asemenea, a menționat că românii și-au instalat panouri fotovoltaice fără a integra și capacitatea necesară de stocare, considerând că această abordare a permis obținerea mai rapidă de fonduri. În acest context, el a subliniat că vecinii din Bulgaria profită financiar de situația României.

„Deci, asta facem noi, atât putem face noi… Facem centre operative să șmenozim atunci când închidem aprovizionarea cu energie electrică la mari consumatori. Nu ne sinchisim deloc că se alege praful de sistemul energetic din România, pe care, altminteri, tot noi l-am confecționat într-o piață de tip mafiotă. Avem producție la prânz fotovoltaică, dar fără capacitate de stocare, că așa se luau bănuții mai repede când veneai în piață cu gărgărița asta. În timp ce ăia de la Sud de Dunăre, ăia unde cad drone, se îmbogățesc pe spinarea noastră.”, a menționat istoricul.

Polonia, un model de protecție energetică

Profesorul Stan a adus exemplul Poloniei, subliniind că țara și-a protejat consumatorii încă din anul 2023. Pentru a atenua creșterea prețurilor la energie electrică, nivelul obligației a fost redus de la 18,5% la 12%. Această măsură a fost acceptată de Uniunea Europeană, demonstrând o abordare proactivă în protejarea populației.

„Încă din 17 august 2023, deci de acum trei încă, pentru a proteja consumatorii de creștere a prețurilor la energie electrică, nivelul obligației în Polonia a fost redus de la 18,5% la 12%. Conform proiectului reglementare în curs de procesare privind nivelul obligației pentru 2024, a fost planificată o reducere suplimentară. Deci ce fac polonezii? Își dau și ei legi, pentru ca să își protejeze populația.”, susține Stan.

UE a acordat Poloniei derogări pentru stabilitate energetică

La data de 11 august 2025, Comisia Europeană a acordat Poloniei o derogare de la regulile pieței de energie electrică ale UE. Scopul acestei măsuri a fost asigurarea stabilității în cadrul mecanismului național de capacitate al țării, permițând menținerea unei aprovizionări cu energie electrică în contextul tranziției energetice. Derogarea permite unor facilități de producție să rămână operaționale, chiar dacă nu respectă imediat limitele de emisii impuse de UE.

Sursa: Gândul