Conform G4Media: Fotografie cu eclipsa, ținta acuzațiilor de fals pe rețelele sociale

O imagine spectaculoasă cu eclipsa de Soare, realizată de pe acoperișul Fabricii de Cultură din Sibiu, a stârnit un val de acuzații de fals pe rețelele de socializare. Fotografia, care surprinde momentul în care soarele apune perfect aliniat între Turnul Sfatului și Turnul Bisericii Evanghelice, a fost declarață „falsă” de internauți, pe fondul unei tendințe accentuate de teorii conspiraționiste în România.

Fotograful Adrian Bugariu, cel care a realizat imaginea după o așteptare de doi ani, a fost nevoit să intervină și să publice imagini video cu procesul de realizare a fotografiei pentru a combate acuzațiile. Aceste evenimente reflectă o problemă mai amplă, în care fapte concrete și dovezi vizuale sunt rapid respinse în favoarea unor narațiuni false.

Critici și acuzații astronomice

Cel mai vocal critic a fost Laurențiu Hașegan, autointitulat AI Artist/Fotograf, care a distribuit postarea ziarului Turnul Sfatului pe mai multe grupuri de Facebook. Hașegan a pus sub semnul întrebării corectitudinea astronomică și geografică a fotografiei, susținând că poziția soarelui în momentul eclipsei nu corespunde cu cea din imagine.

„Eclipsa de Soare din 12 august 2026, în Sibiu, a început la 20:23, a avut maximul la 20:33 și s-a terminat la 20:36. Iar cine cunoaște cât de cât Sibiul știe că, la ora aceea, Soarele era jos, spre apus, nu în partea din care îl vedem în fotografia prezentată”, a afirmat Hașegan, sugerând că fotograful nu a verificat direcția apusului. Comentariul său a fost susținut de alte aprecieri care calificau imaginea drept „o păcăleală” sau „imposibilă” din cauza unghiului de vizualizare.

Combătând isteria conspiraționistă

Reporterii ziarului Turnul Sfatului au considerat necesar să combată „isteria conspiraționistă” și au marcat pe o hartă localizarea exactă de unde a fost realizată fotografia. Această reacție vine în contextul în care, în ultima perioadă, în spațiul public românesc au proliferat diverse teorii ale conspirației, de la „ambulanța neagră” care fură copii, la presupuși furturi de apă din Dunăre.

Faptul că o fotografie „muncită”, realizată cu atenție la detalii și la momentul oportun, este imediat supusă îndoielii, în timp ce informații false sunt crezute cu ușurință, ridică semne de întrebare asupra capacității colective de discernământ în fața dovezilor. Adrian Bugariu a publicat imagini video pentru a demonstra autenticitatea lucrării sale.

Sursa: G4Media