Conform România TV: Dunărea continuă să pună probleme la Cernavodă, nivelul apei scăzând din nou, în ciuda eforturilor de stabilizare. Situația hidrologică nu oferă perspective optimiste pe termen scurt, iar funcționarea Centralei Nucleare este menținută cu greu.
Scădere persistentă a nivelului Dunării
Deși scufundarea a patru barje la intrarea pe brațul Bala a generat inițial o creștere temporară a nivelului Dunării, efectul a fost de scurtă durată. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Administrației Apele Române, Ana Maria Agiu, nivelul a scăzut din nou, înregistrând o diminuare de 5 cm doar luni. La intrarea în țară, debitul Dunării a atins un minim istoric de 1.400 cm3 pe secundă, o valoare alarmantă pentru aprovizionarea cu apă a reactoarelor de la Cernavodă.
Prognozele hidrologice primite din Ungaria și Serbia indică o menținere a debitelor relativ staționare pe sectorul românesc al fluviului în următoarele șapte zile. Nivelul minim necesar pentru funcționarea Centralei de la Cernavodă este de -230 cm, iar specialiștii monitorizează atent evoluția.
Eforturi guvernamentale pentru dragaj
Guvernul României a aprobat alocarea a 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru continuarea lucrărilor de dragaj pe Dunăre. Aceste intervenții au ca scop asigurarea debitului de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în contextul secetei hidrologice severe.
Suma va fi utilizată exclusiv pentru adâncirea albiei fluviului în două zone critice: punctul critic Cochirleni (km fluvial 309-304) și punctul critic Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342). Fiecare zonă va beneficia de 2,55 milioane de lei pentru extragerea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material. Această finanțare completează suma de 7 milioane de lei aprobată anterior pentru redistribuirea debitelor la bifurcația Bala-Dunărea Veche, prin amplasarea unor barje metalice.
Seceta hidrologică extinde efectele
Problemele cauzate de seceta hidrologică nu afectează doar Dunărea și funcționarea Centralei de la Cernavodă. 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare cu apă se confruntă cu deficitul de apă, alimentarea fiind asigurată cu dificultate, intermitent sau cu restricții. Cele mai afectate județe sunt Alba (45 de localități), Neamț (39) și Bihor (30).
Alte 96 de localități, care nu dispun de sisteme centralizate sau au sisteme parțiale, sunt afectate de seceta prelungită și de secarea fântânilor. Botoșani este cel mai grav afectat, cu 55 de localități în această situație, urmat de Neamț, Bacău și Iași.
Mai multe sectoare de râuri interioare se află în faza de atenționare-avertizare, iar unele au intrat în treapta I de restricții pentru utilizare industrială. Pe Dunăre și brațele sale, 21 de localități riverane sunt în faza de atenționare-avertizare, iar 35 sunt în treapta III de restricții, afectând alimentarea cu apă, irigațiile, industria, piscicultura, zootehnia și transportul. Din cele 130 de secțiuni monitorizate, 48 înregistrează debite sub minimul necesar, incluzând zece secțiuni pe Dunăre.
Sursa: România TV

Fii primul care comentează