Conform Gândul: Tensiuni în spațiul public pe tema politicii energetice: PSD și USR se acuză reciproc pe fondul crizei din sistem

Un schimb dur de replici a avut loc în platoul emisiunii „Subiectul Zilei” între Ciprian Văcaru (PSD) și George Gima (USR), pe marginea situației centralelor pe cărbune și a deciziilor luate în domeniul energetic, contextul fiind prevederile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Discuția a escaladat rapid, cei doi politicieni atribuindu-și reciproc responsabilitatea pentru politicile energetice criticate.

George Gima a subliniat că politica energetică a unei țări nu se construiește peste noapte. Ciprian Văcaru a replicat invocând necesitatea unor decizii adaptate la situații de criză și a citat din documentul PNRR, afirmând că în acest document s-a scris despre o capacitate instalată pe cărbune și lignit de 3.780 de megawați, care ar urma să fie înlocuită cu capacități pe gaz de 1.300 de megawați. Văcaru a pus sub semnul întrebării raționalitatea unei astfel de prevederi.

Responsabilitatea pentru prevederile PNRR

Ca răspuns la acuzațiile lui Văcaru, George Gima a respins ideea că Ionuț Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene, ar fi fost singurul responsabil pentru PNRR, catalogându-l pe acesta drept o „sperietoare”. Văcaru a insistat pe rolul PNL și al fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu, în elaborarea PNRR, dar și pe prezența USR în guvern.

Gima a întrebat de ce guvernele conduse de PSD nu au corectat prevederile respective din PNRR dacă le considerau greșite. Ciprian Văcaru a invocat succesiunea premierilor și a miniștrilor Energiei, subliniind că Virgil Popescu, împreună cu USR, a fost implicat direct în crearea documentului. George Gima a reiterat că PNRR nu a fost opera unei singure persoane și a accentuat că, dacă PSD a deținut ulterior Ministerul Energiei, ar fi trebuit să propună modificări.

România în stare de alertă energetică

România se confruntă cu o situație de alertă energetică începând cu 1 august, din cauza unor probleme în sistemul energetic național. Unul dintre reactoarele de la Centrala Nucleară de la Cernavodă este oprit, iar producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier a fost redusă semnificativ. Există și riscul opririi celui de-al doilea reactor, din cauza debitului scăzut al Dunării.

Cele două unități de la Cernavodă asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția de energie a țării, în timp ce hidrocentralele pe Dunăre contribuie cu 10-15% la producția anuală. În acest context, Ilie Bolojan a cerut reducerea voluntară a consumului de energie. Guvernul pregătește măsuri de rezervă pentru situații critice, prin care Transelectrica poate interveni pentru protejarea sistemului, inclusiv limitarea consumului marilor consumatori sau reducerea exporturilor. Aceste măsuri sunt valabile până la 31 august 2026.

Alocări pentru lucrări de dragaj pe Dunăre

Guvernul României a aprobat, pe 10 august, alocarea a 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe fluviul Dunărea. Această sumă este destinată suplimentării bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și este menită să asigure debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în condițiile secetei hidrologice severe.

Specialiștii au considerat necesară redistribuirea temporară a debitului de apă la bifurcația brațelor Bala și Dunărea Veche pentru un nivel optim al fluviului. Banii vor fi folosiți exclusiv pentru lucrări de dragaj în două zone critice: Punctul critic Cochirleni (km fluvial 309–304) și Punctul critic Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342). Această finanțare completează suma de 7 milioane de lei aprobată anterior pentru intervenția de redistribuire a debitelor.

Pe 6 august, debitul Dunării a atins un nou minim istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă, depășind recordul negativ din 2003. Autoritățile au pregătit, de asemenea, o operațiune de scufundare controlată a patru barje încărcate cu rocă în încercarea de a suplimenta debitul apei către centrala de la Cernavodă. Operațiunea s-a încheiat pe 8 august, formând praguri artificiale pentru redirecționarea debitului.

Sursa: Gândul