Conform Playtech.ro: O metodă neobișnuită, ce combină utilizarea unei saltele vibrante cu administrarea unui medicament pentru scăderea tensiunii arteriale, ar putea deschide noi direcții în cercetarea bolii Alzheimer. Oamenii de știință din FINLANDA au observat că această combinație determină modificări în circulația lichidelor cerebrale și o creștere a unor proteine asociate cu bolile neurodegenerative în sânge. Rezultatele preliminare sugerează posibilitatea stimulării mecanismelor naturale de eliminare a reziduurilor din creier chiar și atunci când persoana este trează.

Cercetarea, publicată în revista Nature Communications pe 3 NOIEMBRIE 2026, a fost realizată de specialiști de la UNIVERSITATEA DIN OULU și SPITALUL UNIVERSITAR OULU. Studiul a implicat 29 de voluntari sănătoși, iar deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că metoda nu reprezintă, în prezent, un tratament demonstrat pentru ALZHEIMER.

Cum funcționează stimularea circulației cerebrale

Creierul dispune de un sistem glimfatic, responsabil pentru eliminarea substanțelor reziduale rezultate din activitatea neuronală. Acest proces este cel mai activ în timpul somnului, când modificările fluxului sanguin și pulsațiile lente ale vaselor facilitează mișcarea lichidelor prin țesutul cerebral. Odată cu înaintarea în vârstă, eficiența acestor mecanisme poate diminua, favorizând acumularea proteinelor asociate bolilor neurodegenerative.

În încercarea de a reproduce artificial schimbările fiziologice din timpul somnului, cercetătorii finlandezi au administrat voluntarilor un medicament care scade temporar tensiunea arterială. Ulterior, aceștia au fost expuși unor vibrații ritmice la nivelul întregului corp, utilizând o saltea specială. Vibrațiile au avut scopul de a stimula mecanismele vasculare implicate în circulația lichidelor cerebrale.

Activitatea cerebrală a participanților a fost monitorizată prin rezonanță magnetică și alte metode, iar probe de sânge au fost analizate înainte și după intervenție. Rezultatele au indicat modificări în circulația lichidelor și în concentrația unor proteine esențiale pentru funcționarea creierului.

Proteine asociate cu ALZHEIMER, detectate în sânge

Una dintre observațiile cheie a fost creșterea concentrației în sânge a proteinelor beta-amiloid 40 și beta-amiloid 42. Aceste molecule sunt produse în mod natural, însă acumularea lor anormală în creier este o caracteristică a bolii ALZHEIMER. De asemenea, s-a constatat o creștere a proteinei GFAP, un biomarker al activității astrocite, celule ce susțin sistemul nervos. Aceste rezultate sugerează o posibilă eficientizare a transportului anumitor proteine din creier către sânge, prin mecanismele naturale de eliminare. Nivelurile proteinei tau, de asemenea asociată cu progresia ALZHEIMER, nu au înregistrat modificări semnificative. Imaginile RMN au evidențiat modificări în special la nivelul venelor mari din zona posterioară a creierului, susținând ipoteza stimulării unor procese similare celor din timpul somnului.

Rezultate promițătoare, dar nu definitive

Studiul, deși interesant, prezintă limitări importante. Participanții erau persoane sănătoase, cu vârste cuprinse între 27 și 61 de ani, fără diagnostic de ALZHEIMER sau alte forme de demență. Prin urmare, cercetarea nu poate demonstra că metoda îmbunătățește memoria, încetinește declinul cognitiv sau previne apariția bolii. De asemenea, nu s-a măsurat direct reducerea depozitelor proteice în țesutul cerebral; creșterea concentrațiilor sanguine este un indiciu indirect. Autorii admit posibilitatea ca intervenția să fi modificat temporar permeabilitatea barierei hemato-encefalice. Studiul a analizat efectele pe termen scurt, fără a stabili persistența modificărilor sau beneficiile clinice pe termen lung.

Proiecte de cercetare viitoare

Profesorul Vesa Kiviniemi, coordonatorul echipei, consideră că stimularea mecanismelor naturale de eliminare a proteinelor ar putea deveni o direcție importantă în prevenirea bolilor neurodegenerative. Următorul pas va implica studii pe persoane cu tulburări de memorie incipiente, pentru a evalua beneficiile asupra funcțiilor cognitive și siguranța intervențiilor repetate. Cercetătorii își propun să determine dacă modificările observate în sânge corespund unei reduceri reale a acumulărilor proteice în creier. Această distincție este crucială, având în vedere complexitatea biologică a bolii ALZHEIMER. Tratamentul experimental nu trebuie confundat cu utilizarea obișnuită a saltelelor vibrante și nu este recomandat a fi încercat acasă. Descoperirea cercetătorilor finlandezi demonstrează, pentru moment, influențarea anumitor mecanisme ale circulației cerebrale printr-o intervenție experimentală scurtă. Studiile viitoare ar putea valida o abordare nouă pentru prevenirea sau încetinirea bolilor neurodegenerative.

Sursa: Playtech.ro