Conform Severe-weather.eu: Fenomen meteo neobișnuit: vortexul polar se dezintegrează cu mult înainte de termen, semnalând o posibilă iarnă mai rece în anumite regiuni

Vortexul polar, un motor esențial al vremii de iarnă deasupra emisferelor nordică și sudică, dă semne de slăbiciune cu săptămâni înainte de prognozat. Vânturile stratisferece au scăzut la cote apropiate de zero și se anticipează chiar inversarea lor în zilele următoare, marcând cel mai timpuriu eveniment de încălzire stratosferică bruscă (SSW) înregistrat vreodată.

Schimbare dramatică în atmosferă

În mod normal, vortexul polar acționează ca un zid de gheață, ținând aerul rece departe de zonele locuite. Structura sa complexă se extinde de la suprafața Pământului până în stratosferă, la peste 50 de kilometri altitudine. Această circulație este împărțită în două straturi principale: stratosfera inferioară și troposfera. Un vortex polar stabil și puternic reține frigul polar deasupra Polului Nord, favorizând condiții mai blânde în Europa și America de Nord. Totuși, disfuncționalitățile pot elibera acest aer rece.

Principala cauză a perturbării este, de obicei, o creștere a presiunii și temperaturii în stratosferă, cunoscută sub numele de încălzire stratosferică bruscă (SSW), sau alte dinamici care pot apărea la altitudini mai joase. Imaginile recente arată un vortex polar puternic perturbat, diferit de structura sa tipică.

Inversare record a vânturilor stratisferece

Previziunile indică o inversare a vânturilor stratisferece în zilele următoare, fenomen însoțit de o creștere a temperaturii în stratosferă cu peste 27°C (49°F) față de normalul perioadei. Monitorizarea forței vortexului polar se bazează, în mare parte, pe analiza vânturilor stratisferece. Vânturile puternice indică stabilitate, în timp ce vânturile slabe sau chiar cu direcție inversă semnalează o disrupție majoră.

Analizele recente indică o încetinire semnificativă a vânturilor, mult sub media anterioară și, de asemenea, sub minimul istoric pentru această perioadă. Prognozele indică o inversare a vânturilor în stratosferă, cu o posibilă nouă inversare săptămâna viitoare. Acest eveniment este neobișnuit prin natura sa timpurie, cu o inversare completă mult înaintea oricărui alt eveniment similar înregistrat.

Impactul unei încălziri stratisferece timpurii asupra vremii din decembrie

Înainte de a analiza impactul specific al unei încălziri stratisferece timpurii asupra vremii, este esențial să luăm în considerare factorii globali majori care pot influența sau chiar devia aceste efecte. În sezonul 2026/2027, configurația globală este dominată de un eveniment puternic de El Nino în Oceanul Pacific și de vânturi vestice pozitive în stratosfera tropicală. El Nino exercită o influență puternică asupra vremii, în timp ce QBO (Oscilația Cvasibienală) joacă un rol important în stratosferă.

Pentru a construi hărți de impact, au fost analizate mii de ierni simulate din modele climatice globale. S-au identificat 21 de cazuri cu colapsul vortexului polar în fereastra temporală respectivă, în condițiile unui El Nino puternic și a vânturilor QBO vestice. Aceste date au fost comparate cu scenarii similare în care vortexul polar a rămas normal sau puternic, pentru a izola semnalul specific al colapsului timpuriu.

Semnalul de presiune pentru decembrie arată o tendință de presiune scăzută în vestul SUA și sud-vestul Canadei, și presiune ridicată spre est. Acest lucru ar putea amplifica fluxul vestic existent deasupra sudului Statelor Unite. În ceea ce privește temperatura, apare o anomalie rece notabilă, extinzându-se din vestul Canadei în Statele Unite, un semnal similar cu cel observat în cazul unui colaps de vortex polar la mijlocul iernii. Totuși, acest semnal este contraintuitiv pentru forțarea unui El Nino puternic, care tinde să genereze anomalii de căldură în vestul și centrul Canadei.

Tendințele de zăpadă indică o creștere în nordul și estul Statelor Unite, precum și în părți din sud-vestul și estul Canadei. Acestea sunt semnale specifice colapsului vortexului polar, nu neapărat rezultatul final al vremii.

Impactul asupra Europei

În Europa, semnalul SSW pentru decembrie arată o anomalie de presiune joasă în est și nord, cu o creastă în partea de vest a continentului. Această configurație de presiune sugerează un flux dinspre nord, determinând o tendință de temperaturi sub medie pe continent.

Tendința de zăpadă este, de asemenea, semnificativă, indicând o cantitate de zăpadă peste medie în mare parte a continentului, cu excepția nordului și nord-estului. Atât în Statele Unite, cât și în Europa, un colaps timpuriu al vortexului polar în noiembrie oferă un semnal pozitiv pentru condiții de iarnă în decembrie, însă acesta trebuie să supraviețuiască influențelor meteorologice dominante.

Prognoza pentru sfârșitul lunii noiembrie

Tendințele extinse pentru sfârșitul lunii noiembrie ar putea dezvălui primele semnale, deși acestea ar putea fi mascate de influența puternică a El Nino. Pattern-ul clar al El Nino este evident, cu o zonă de presiune ridicată în Canada, o zonă de presiune scăzută în Pacificul de Nord și un coridor de furtuni peste sudul Statelor Unite. Acest lucru este de așteptat, având în vedere că 2026/2027 marchează un El Nino excepțional de puternic.

Tendința de temperatură arată anomalii calde sub zona de presiune ridicată din Canada și nordul SUA, dar se observă o tendință de răcire în jumătatea sudică a Statelor Unite. Tendințele de zăpadă indică precipitații în zona marilor câmpii și spre estul SUA, cu zăpadă sub medie în nordul SUA și Canada, sub influența presiunii ridicate.

În Europa, se observă un model mai asemănător cu impactul post-SSW: o creastă în sud-vest și o zonă de presiune joasă în nord-est. Deși nu se poate afirma cu certitudine că este exclusiv cauzat de încălzirea stratosferică, pattern-ul se potrivește cu așteptările.

Semnalul pentru luna ianuarie

Colapsul timpuriu al vortexului polar sugerează apariția unei anomalii de presiune ridicată în Pacificul de Nord-Est în ianuarie, cu o anomalie de presiune joasă deasupra Canadei, extinzându-se spre nordul Statelor Unite și Marile Lacuri. Un flux dinspre nord-vest se dezvoltă între cele două sisteme, aducând aer rece din Canada în centrul și estul Statelor Unite.

Acest scenariu diferă de un ianuarie tipic de El Nino, care implică, de obicei, o depresiune adâncă în Pacificul de Nord, presiune ridicată deasupra Canadei și un coridor activ de furtuni peste sudul SUA. În realitate, cele două pattern-uri se suprapun, iar semnalul SSW ar putea slăbi pattern-ul El Nino deasupra Canadei, fără a-l înlocui complet.

Datele privind temperatura pentru ianuarie prezintă o anomalie mai rece în Statele Unite și Canada, un semnal curat al încălzirii stratisferece timpurii din noiembrie. Semnalul rece este cel mai puternic în regiunile Midwestern, nordică și estică a Statelor Unite.

Tendința de zăpadă pentru ianuarie indică precipitații crescute în zonele marilor câmpii, valea Ohio și Mid-Atlantic, în timp ce vestul, în special California și Marea Bazin, precum și estul Canadei, tind să fie mai uscate. Deși El Nino este excepțional în acest an, semnalele indică o posibilă suprapunere a influențelor.

În Europa, semnalul SSW indică o anomalie de temperatură sub medie în vest, nord-centrul și nordul continentului, în timp ce o anomalie caldă se extinde spre est. Semnalul de zăpadă pentru ianuarie arată precipitații crescute în multe părți din centrul, vestul și nord-vestul Europei, sub influența fluxului dinspre nord.

Aceste semnale, generate de simulările climatice, reprezintă pattern-urile pe care încălzirea stratosferică le-ar putea impune în condiții ideale, nu prognoze directe. Ultimele date din modelele climatice sugerează o posibilă suprapunere a semnalelor, subliniind complexitatea interacțiunilor atmosferice.

Sursa: Severe-weather.eu