Parlamentul Ungariei examinează situația gravă a minei de sare de la Praid, afectată în 2025

O serie de nereguli și acuzații de neglijență sunt investigate în legătură cu inundațiile catastrofale de la mina de sare de la Praid, din județul Harghita. Dezastrul, care a avut loc în anul 2025, a dus la suspendarea majorității activităților turistice și economice din zonă. Discuțiile au avut loc în cadrul Comisiei pentru Mediu a Camerei Deputaților din Ungaria, unde au fost prezentate noi detalii despre eveniment.

Reacții și acuzații în cazul dezastrului de la Praid

Adrian Giurgiu, reprezentantul Alianței pentru Salvarea României (USR), a raportat o serie de evenimente neobișnuite în timpul ședinței. Oficialii Societății Naționale a Sării (SALROM) și cei ai Administrației Naționale „Apele Române” au solicitat inițial amânarea ședinței. Ulterior, au apărut pe platforma Zoom persoane care nu aveau atribuții în legătură cu dezastrul. Giurgiu a descris situația ca un exemplu de iresponsabilitate și cinism din partea funcționarilor plătiți din bani publici. Turismul din Praid, care depindea în proporție de peste 90% de activitățile din mină, a fost grav afectat.

Irineu Darău, ministrul economiei, a subliniat că SALROM a prezentat o „lecție” în ceea ce privește evitarea responsabilității. Acesta a menționat că mai multe instituții lucrează pentru a salva și reorganiza situația după dezastru. Ministrul a adăugat că au fost făcute recent schimbări în consiliul de administrație pentru a trage la răspundere persoanele responsabile. Cu toate acestea, mulți conducători beneficiază de contracte care le asigură menținerea în funcție pe termen lung, indiferent de performanță.

Ministrul a accentuat importanța stabilirii consecințelor pentru cei responsabili: „Cred că trebuie să ne asigurăm, prin toate mijloacele legale, că vor exista consecințe pentru ceea ce s-a întâmplat”.

Consecințele dezastrului și măsuri de urgență

Starea de urgență instituită după dezastrul din mina de sare de la Praid este valabilă până pe 8 mai. Aceasta marchează un an de la introducerea măsurilor extraordinare de către autoritățile române, ca urmare a pătrunderii apelor din pârâul Corund în mina deținută de statul român. Inundația a inundat galeriile minei, care era una dintre cele mai vizitate atracții turistice din regiunea secuiescă. Înainte de dezastru, mina era vizitată anual de sute de mii de turiști, activitatea acesteia fiind vitală pentru locuitorii din zonă.

Ședința a evidențiat disfuncționalitățile și eforturile de a afla cine este responsabil pentru dezastrul de la mina de sare, care a lăsat comunitatea locală fără mijloace de trai.