Conform Edupedu.ro: Legea salarizării unitare din sectorul public se confruntă cu blocaje politice și riscă să ducă la pierderea unei importante tranșe de finanțare europeană. Proiectul, care propune o grilă unică bazată pe coeficienți de salarizare și o valoare de referință de 4.000 de lei, a generat tensiuni și critici, în special din partea reprezentanților din educație.

Discrepanțe salariale majore între domenii

Formula de salarizare propusă în proiectul de lege prevede că toate salariile de bază din sectorul public vor fi calculate printr-un coeficient de salarizare înmulțit cu valoarea de referință de 4.000 de lei. Astfel, un coeficient de 1 va însemna un salariu de bază de 4.000 de lei, în timp ce coeficientul 8 reprezintă plafonul maxim al grilei salariale din sectorul bugetar. Această scală ar trebui să acopere, teoretic, toate carierele plătite din bani publici.

Analiza comparativă a carierei de profesor în învățământul preuniversitar cu alte domenii bugetare mari, precum sănătatea, justiția, administrația publică și poliția, relevă discrepanțe semnificative. Un profesor debutant cu studii medii pornește de la un coeficient de 1,77, iar cel mai înalt coeficient pe care îl poate atinge, în calitate de profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime, este 2,42. Aceasta reprezintă o diferență de doar 0,65 pe scala coeficienților pe parcursul unei cariere de peste 25 de ani.

În comparație, un ofițer sau agent de poliție începe cu un coeficient de 1,44, mai mic decât un profesor debutant, dar atinge la gradul de comisar-șef coeficientul de 2,73, depășind astfel plafonul maxim al unui profesor. Un funcționar public din administrație urcă de la 1,57 la 2,74, un medic, de la 1,92 ca medic rezident, ajunge la 4,00 ca medic primar, în timp ce un judecător sau procuror pornește de la 2,76 ca stagiar și poate ajunge la 5,50 ca judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceste date sugerează că educația este cel mai dezavantajat sector din punct de vedere salarial.

Blocaje politice și riscul pierderii finanțării europene

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a criticat proiectul de lege, afirmând că acesta „rupe orice legătură cu toate celelalte sectoare bugetare” și distruge echivalențele salariale stabilite anterior. El a subliniat comprimarea grilei de salarizare, care ar descuraja avansarea profesională.

Conform rapoartelor Băncii Mondiale, o structură ideală de salarizare ar fi propus 12 grade, cu gradul 9, corespunzător vârfului carierei în domenii precum educația sau sănătatea, acoperind un interval de coeficienți între 4,5 și 5,99. Proiectul de lege propune un coeficient maxim de 4 pentru educație și sănătate, sub recomandările Băncii Mondiale și sub nivelul unui judecător de la Înalta Curte.

Proiectul legii salarizării unitare nu a fost adoptat, iar partidele politice nu au ajuns la un acord privind conținutul legii sau responsabilitatea politică pentru adoptarea ei. Guvernul condus de Ilie Bolojan funcționează în prezent doar pentru administrarea treburilor curente, fără dreptul de a emite ordonanțe de urgență sau de a iniția proiecte de lege noi.

România riscă să nu îndeplinească jalonul din PNRR legat de reforma salarizării unitare, cu termen limită 31 august 2026, ceea ce ar însemna pierderea unei tranșe de 770 de milioane de euro. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat asupra consecințelor blocajului, subliniind importanța legii pentru încrederea în România și pentru corectarea inechităților importante.

Sursa: Edupedu.ro