Conform Digi24: Clasamentele salariului minim în Europa arată o altă față atunci când sunt ajustate la puterea de cumpărare. În iulie 2026, inflația ridicată afectează cel mai puternic angajații cu venituri mici în țările unde salariile sunt indexate anual. România, deși figurează printre statele UE cu cele mai scăzute salarii brute, se clasează pe locul 12 la capitolul putere de cumpărare, depășind țări cu câștiguri nominale mai mari, conform datelor Euronews.
Impactul inflației asupra puterii de cumpărare
Situația economică actuală, marcată de o inflație persistentă, redistribuie puterea reală de cumpărare a veniturilor. Angajații care primesc salariul minim anual în țările unde actualizarea se face o singură dată pe an sunt cei mai vulnerabili. Lipsa ajustării periodice la dinamica prețurilor duce la o erodare semnificativă a valorii reale a salariului pe parcursul anului. Acest decalaj între creșterea prețurilor și stagnarea salariului minim erodează standardul de viață.
Situația din România, conform analizei, arată o reziliență surprinzătoare a puterii de cumpărare a salariului minim. Chiar dacă nivelul brut al salariului minim este mai mic decât în multe alte state membre UE, adaptarea la costul vieții la nivel local permite angajaților să achiziționeze o cantitate comparativ mai mare de bunuri și servicii. Aceasta se traduce printr-un clasament neașteptat de bun în iulie 2026.
România, surprinzătoare în topul puterii de cumpărare
În timp ce țări cu salarii minime nominale mult superioare României se confruntă cu o depreciere reală a veniturilor din cauza inflației, România se menține pe o poziție avantajoasă. Plasarea pe locul 12 în UE, atunci când salariul minim este raportat la puterea de cumpărare, sugerează o dinamică a costurilor interne mai favorabilă. Aceasta înseamnă că, cu același salariu minim, un român poate cumpăra mai multe bunuri esențiale comparativ cu un cetățean din țări cu salarii brute mai mari, dar cu un ritm de creștere a prețurilor accelerat.
Această performanță relativă a României subliniază importanța analizei nu doar a cifrelor brute, ci și a contextului economic local. Factori precum prețurile la locuințe, alimente și utilități, alături de o ajustare mai frecventă sau mai eficientă a salariului minim la realitățile economice, pot influența semnificativ nivelul de trai. Analiza Euronews, care ia în calcul puterea de cumpărare, oferă o perspectivă mai nuanțată asupra situației salariaților cu venituri mici.
Factori determinanți în evaluarea salariului minim
Studiul evidențiază complexitatea comparării nivelurilor salariale între țări. Simpla privire la cuantumul brut lunar al salariului minim poate fi înșelătoare. Factorul decisiv pentru bunăstarea reală a angajaților este puterea de cumpărare, respectiv cantitatea de bunuri și servicii care poate fi achiziționată cu un anumit venit.
Inflația ridicată, în special în prima jumătate a anului 2026, a afectat negativ această putere în multe state. Țările cu mecanisme de ajustare anuală a salariului minim sunt mai predispuse la astfel de scăderi ale puterii de cumpărare. România, chiar dacă pornește de la un nivel mai scăzut al salariului minim nominal, beneficiază de o poziție mai bună datorită modului în care costurile interne evoluează în raport cu câștigurile. Evaluarea puterii de cumpărare devine astfel un indicator esențial pentru o imagine completă a situației economice a cetățenilor.
Sursa: Digi24

Fii primul care comentează