Conform Economistul.ro: Operațiunea rusă de influență Storm-1516 și-a intensificat recent activitatea pe teritoriul Franței și Germaniei, pe măsură ce aceste state europene au preluat o pondere mai mare în sprijinul acordat Ucrainei. O investigație NewsGuard, citată într-o analiză publicată de Center for European Policy Analysis (CEPA), indică lansarea a cel puțin 34 de narațiuni false în perioada ianuarie 2025 – februarie 2026. Aceste campanii au vizat direct cele două țări, generând aproximativ 175.000 de postări și articole distribuite pe platforma X (fostă Twitter), cu un impact estimat la 274 de milioane de vizualizări.
Evoluția țintelor și tacticile de propagandă
Analiza NewsGuard evidențiază o schimbare strategică a operațiunii Storm-1516. După ce sprijinul financiar și militar american pentru Ucraina a scăzut, Moscova și-a reorientat atenția către aliații europeni, Franța și Germania devenind ținte prioritare. Narațiunile false au fost concepute pentru a submina sprijinul public pentru continuarea ajutorului acordat Kyivului, subminând astfel eforturile europene în conflict.
Intensitatea campaniilor a crescut notabil în a doua jumătate a anului 2025. În acest interval, au fost identificate 18 narațiuni distincte care au cumulat 147 de milioane de vizualizări, față de 12 narațiuni și 97 de milioane de vizualizări în prima jumătate a anului. Mesajele, deși variate ca formă, converg spre o temă comună: sprijinul pentru Ucraina ar afecta negativ nivelul de trai al cetățenilor europeni, ar deturna resurse vitale de la nevoile interne și ar spori riscul unei implicări directe a Europei în conflict.
Inteligența artificială și provocările supravegherii digitale
Analiza CEPA plasează această evoluție în contextul tot mai evident al integrării inteligenței artificiale (AI) în operațiunile de manipulare informațională. Serviciul European de Acțiune Externă a confirmat deja utilizarea AI de către actori ruși și chinezi pentru producerea rapidă și la scară largă de conținut fals, inclusiv imagini și înregistrări video sintetice. Mai mult, cercetarea sugerează utilizarea unor modele AI dezvoltate în China de către entități asociate operațiunilor de influență rusești, indicând o colaborare digitală extinsă între Moscova și Beijing.
O dificultate majoră pentru autoritățile europene o reprezintă migrarea rapidă a narațiunilor false între platformele online. În timp ce X se află sub regimul strict al Digital Services Act (DSA), fiind obligată să evalueze și să reducă riscurile sistemice, servicii precum Telegram nu sunt supuse acelorași obligații. Această diferență de reglementare permite narațiunilor să ocolească mecanismele de supraveghere mai riguroase și să se răspândească în spații cu un control mai redus. UE a amendat deja X cu 120 de milioane de euro în decembrie 2025 pentru încălcări ale obligațiilor de transparență.
Problema se extinde și către statele candidate din Balcanii de Vest, unde legislația europeană privind platformele digitale nu se aplică încă la același nivel. Narațiunile anti-Ucraina pot fi adaptate publicului local și transformate în argumente împotriva procesului de extindere a UE, sugerând că o Uniune epuizată de sprijinul pentru Kyiv nu și-ar putea onora promisiunile față de aceste țări.
Campania electorală din Ungaria din aprilie 2026, care a inclus conținut generat cu AI și mesaje axate pe costurile sprijinului pentru Ucraina, deși a coincis cu o victorie clară a partidului Tisza al lui Peter Magyar, nu poate fi atribuită exclusiv succesului sau eșecului unei singure campanii informaționale. Acest caz subliniază că expunerea la conținut manipulator nu garantează automat efectul politic dorit, iar reacția instituțiilor media, a societății civile și a liderilor politici joacă un rol crucial în capacitatea publicului de a evalua aceste mesaje.
Reglementarea platformelor este necesară, dar insuficientă fără o reacție promptă în spațiul public. Jurnalismul independent, verificarea informațiilor, educația media și capacitatea liderilor de a explica motivele sprijinului acordat Ucrainei sunt esențiale pentru contracararea operațiunilor moderne de influență, care pot combina producția ieftină de materiale cu AI, rețele de conturi automate și diseminarea rapidă a informațiilor false pe multiple platforme și jurisdicții.
Sursa: Economistul.ro

Fii primul care comentează