Conform Libertatea: Guvernul a aprobat cadrul legal pentru dezvoltarea parcurilor eoliene offshore în Marea Neagră, o mișcare menită să valorifice potențialul energetic al regiunii și să contribuie la atingerea obiectivelor de tranziție energetică ale României. Decizia deschide calea pentru licitații și concesionarea unor perimetre cu o capacitate totală estimată de peste 11 GW.

Scenariul moderat: 3 GW până în 2035

Adoptarea actului normativ, conform inițiatorilor, permite demararea procedurilor competitive pentru atribuirea concesiunilor necesare dezvoltării acestor centrale electrice, consolidând securitatea energetică a țării. Potrivit raportului Băncii Mondiale, Marea Neagră dispune de un potențial tehnic eolian offshore estimat la aproximativ 76 GW, din care circa 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe, iar 54 GW prin tehnologii flotante. Scenariile de dezvoltare indică posibilitatea instalării a 3 GW până în 2035, un obiectiv asumat și prin Strategia energetică a României, și chiar până la 7 GW în cazul unei dezvoltări accelerate. Aceste capacități ar putea acoperi o pondere semnificativă din necesarul de energie electrică.

Dezvoltarea sectorului eolian offshore este așteptată să aibă un impact economic pozitiv, prin atragerea de investiții semnificative, dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și crearea de locuri de muncă, cu o valoare adăugată estimată între 16 și 27 miliarde de euro. Proiectul de hotărâre de Guvern aprobă lista a șase perimetre, împărțite în trei faze: Faza 1 (zonele 1-3) cu aproximativ 3,1 GW, Faza 2 (zonele 4-5) cu circa 2,4 GW și Faza 3 (zona 6) cu până la 6 GW. Costurile de dezvoltare vor fi suportate de operatorii economici concesionari.

Potențialul uriaș al energiei eoliene offshore din Marea Neagră

Un studiu al Energy Policy Group (EPG) estimează potențialul tehnic al energiei eoliene offshore din zona economică exclusivă a României la 94 GW, o cifră care plasează Marea Neagră printre cele mai promițătoare regiuni europene. Analiștii consideră că depășirea pragului de 11 GW ca țintă de dezvoltare este un semnal încurajator, dar recomandă asumarea explicită a acestei ținte în legislație sau documentele strategice naționale, alături de un calendar ferm de implementare. O astfel de claritate ar oferi investitorilor predictibilitatea necesară pentru luarea deciziilor.

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice prevede 12,8 GW de energie eoliană până în 2040 și 21,3 GW până în 2050. O analiză EPG din 2023 sugerează că o capacitate instalată de 3 GW de energie eoliană offshore ar putea genera până la 22.000 de locuri de muncă echivalente cu normă întreagă, condiționat de implicarea României în producția de componente, nu doar în instalarea parcurilor.

Probleme cu infrastructura de transport din Dobrogea

Infrastructura necesară parcurilor eoliene offshore include rețeaua de transport de energie electrică și Portul Constanța. Dobrogea se confruntă deja cu o presiune suplimentară pe rețeaua sa din cauza producției energetice locale și a surselor noi de energie regenerabilă. Adăugarea capacității eoliene offshore va amplifica această situație, iar linia de curent continuu de înaltă tensiune Constanța Sud, o soluție critică, nu va fi funcțională mai devreme de 2031.

Experții EPG propun cinci direcții pentru autorități, printre care comunicarea clară și coordonată a stadiului legislației secundare, prelungirea perioadei de consultare publică și desfășurarea evenimentelor într-un format hibrid, publicarea integrală a studiilor tehnice ce stau la baza selecției perimetrelor și planificarea regională pe termen lung a infrastructurii de transport. De asemenea, se sugerează posibilitatea dezvoltării unor Acorduri sectoriale, inspirate din modele precum cel al Regatului Unit sau Poloniei, pentru a asigura angajamente privind conținutul local și a coordona investițiile în porturi și formarea forței de muncă.

Sursa: Libertatea