Conform Romania-insider.com: Agenția de rating Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă, dar doar după ce țara a intervenit și a prezentat informații suplimentare care au dus la o decizie diferită față de rezultatul inițial al comitetului de rating. Detaliile despre aceste informații suplimentare nu au fost făcute publice, însă principala preocupare a agenției vizează capacitatea țării de a implementa măsuri suplimentare de consolidare fiscală, pe fondul incertitudinii politice și înaintea alegerilor parlamentare din 2028.

Anexele europene, miză politică

O eventuală retrogradare a ratingului din partea Fitch ar fi avut un impact considerabil asupra situației politice fragile din țară, amplificând retorica formațiunii AUR împotriva partidelor de centru care nu au reușit să formeze un nou guvern după moțiunea de cenzură împotriva premierului interimar Ilie Bolojan. „Dinamica politică a redus vizibilitatea strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor pendinte din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri”, a precizat agenția de rating în decizia sa din 31 iulie.

Ultimele aprobări parlamentare privind reformele au îmbunătățit perspectiva fiscală pentru anul curent. Cele două camere ale Parlamentului României au reușit să aprobe patru din cele șase reforme cheie menite să deblocheze 5 miliarde de euro sub formă de granturi prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Fără Legea Integrității, posibil să fie supusă unei a doua aprobări tentative înainte de termenul limită de la sfârșitul lunii august, și Legea Salarizării pentru sectorul bugetar, care probabil nu va fi aprobată la timp, România ar putea primi 3,5 miliarde de euro din cele 5 miliarde de euro granturi aferente reformelor.

Totuși, cel mai important aspect, care a jucat probabil un rol cheie în decizia inițială a Fitch (de retrogradare), pare a fi deteriorarea angajamentului politic pentru reforme de la începutul anului, de la învestirea coaliției cvadripărtite la București, și așteptările negative în acest sens.

Datorii publice și creștere economică sub presiune

Angajamentul politic pentru o consolidare fiscală suplimentară rămâne deosebit de problematic, a sugerat Fitch. Tehnic, Fitch se așteaptă ca deficitul bugetar al României să scadă la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernamentală de 6%, reflectând o execuție mai bună de la începutul anului și o creștere anticipată a investițiilor în a doua jumătate a anului 2026. Preocupările care au convins inițial Fitch să plaseze România în zona de non-investiții se referă la reducerea deficitului după 2026, aceasta fiind estimată ca fiind „mai lentă, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul de relaxare fiscală pre-electorală a României”.

Traiectoria creșterii economice complică eforturile suplimentare de consolidare fiscală, Fitch anticipând o contracție economică de 0,6% în acest an, „în ciuda investițiilor mai mari finanțate din fonduri UE”. De asemenea, se preconizează o recuperare a creșterii PIB spre potențialul său de 2,3% în 2028, rămânând sub mediana proiectată a țărilor comparabile de 2,7%. Creșterea mai lentă amplifică în principiu costul social al eforturilor de consolidare fiscală pe care o administrație politică divizată ar trebui să le implementeze înaintea alegerilor parlamentare.

Îndatorarea publică a României este deosebit de fragilă, a avertizat Fitch. Agenția de rating prognozează că raportul datorie guvernamentală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată a țărilor comparabile de 57,9%, și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Stabilizarea după 2028 necesită eforturi suplimentare după 2026, iar chiar și în cazul realizării stabilizării, costul datoriei publice va rămâne ridicat: 9,3% din venituri, față de 8% în 2025 și marginal peste mediana proiectată a ratingului ‘BBB’ de 9,1%. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria guvernamentală este denominată în valută, a avertizat agenția de rating.

Sursa: Romania-insider.com