România a înregistrat o scădere semnificativă a deficitului bugetar, conform datelor Eurostat, confirmând eforturile de consolidare fiscală. Deficitul, calculat conform metodologiei europene ESA, a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025. Această corecție de 1,4 puncte procentuale din PIB depășește așteptările inițiale.

Rezultatul este mai bun decât estimările inițiale care indicau un deficit ESA situat între 8,2% și 8,4% din PIB pentru anul 2025. Această evoluție confirmă eficiența măsurilor adoptate și marchează revenirea României pe traiectoria fiscală asumată.

Reacția ministrului finanțelor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că datele arată o “etapă reală de corecție și maturizare fiscal-bugetară”. El a subliniat importanța reconstruirii credibilității pentru a reveni la angajamentele asumate față de partenerii europeni și piețele financiare. Ministrul a menționat că consolidarea fiscală facilitează capacitatea României de a decide asupra propriului viitor, reducând vulnerabilitățile la șocurile externe.

Nazare a subliniat că reducerea deficitului nu a oprit investițiile și nu a abandonat proiectele de modernizare. El a mulțumit cetățenilor și mediului privat pentru răbdare și încredere.

Datele Eurostat arată că România a realizat una dintre cele mai ample corecții fiscale într-un singur an în cadrul Uniunii Europene. În comparație, alte state membre au înregistrat ajustări mai moderate sau mențin deficite ridicate. România rămâne, totuși, statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce necesită continuarea procesului de consolidare fiscală.

Investiții menținute în ciuda ajustărilor

Corecția deficitului a fost realizată printr-un mix de măsuri, inclusiv creșterea veniturilor, reducerea cheltuielilor, reorganizarea investițiilor și utilizarea fondurilor europene. Statul a redus arieratele și obligațiile restante, intrând într-o poziție fiscală mai stabilă.

Un aspect important este menținerea investițiilor publice la un nivel ridicat, de 7,2% din PIB, susținând dezvoltarea infrastructurii și proiectele finanțate din fonduri europene. Aceasta demonstrează o abordare echilibrată a gestionării financiare. Reducerea deficitului vizează și diminuarea costurilor de finanțare ale economiei românești, stabilind un cadru mai predictibil pentru investiții.

În contextul acestor măsuri, România urmărește să consolideze încrederea investitorilor și instituțiilor financiare internaționale.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că rezultatul obținut reprezintă un pas important pentru dezvoltarea sănătoasă a României, axat pe reconstruirea credibilității economice.