România și Bulgaria, doi parteneri în UE și spațiul Schengen, se află într-o competiție strategică pentru a atrage fluxurile majore de trafic de mărfuri și persoane între Grecia, Turcia și Europa Centrală. O analiză recentă publicată în Bulgaria sugerează că Bucureștiul ar prefera ca infrastructura rutieră și podurile noi peste Dunăre să direcționeze cât mai mult trafic prin România. Acest lucru ar genera încasări suplimentare din taxe de drum, combustibili și servicii pentru economia românească.

Analiza, apărută în cotidianul bulgar Trud și citată de Rador Radio România, descrie relația dintre cele două țări ca fiind una de „parteneriat – competiție”, în care fiecare stat își valorifică poziția geografică în scopuri economice. Autorul, Ognian Mircev, consideră că pentru România ar fi avantajoasă dezvoltarea infrastructurii din estul Bulgariei. Acest lucru ar permite rutelor comerciale din Grecia și Turcia să intre în România prin zona Ruse-Giurgiu, traversând o porțiune cât mai mare din teritoriul românesc.

România ar prefera rutele din estul Bulgariei pentru venituri sporite

O astfel de strategie ar genera venituri sporite pentru România prin taxele de drum, vânzarea de carburanți și serviciile oferite șoferilor și pasagerilor. Autorul analizei leagă acest interes de proiectele de autostradă Ruse–Veliko Târnovo–Stara Zagora, precum și de dezvoltarea legăturii Burgas–Varna și construirea unui nou pod peste Dunăre între Ruse și Giurgiu. Este important de menționat că această analiză nu reprezintă o poziție oficială a Guvernului Bulgariei, ci o interpretare a intereselor economice și strategice ale celor două țări.

Bulgaria, pe de altă parte, ar putea contracara acest avantaj prin construirea unei rute alternative. Propunerea constă într-o autostradă pe traseul Sofia–Petrohan–Montana–Vidin, care să se conecteze ulterior, prin România, cu Arad și Budapesta. Un element esențial pentru realizarea acestei rute ar fi construcția unui tunel pe sub pasul Petrohan. Această nouă șosea ar crea o rută alternativă Atena–Salonic–Sofia–Vidin–Arad–Budapesta, care ar putea concura cu actualul traseu prin Niš și Belgrad.

Bulgaria caută rute alternative prin Vidin și Arad

Principalul avantaj al rutei prin Vidin și Arad ar fi că întregul parcurs s-ar desfășura în spațiul Schengen. Grecia, Bulgaria, România și Ungaria fac parte din zona de liberă circulație, în timp ce Serbia nu este membră Schengen. Acest aspect ar permite șoferilor să evite controalele la frontierele Serbiei și eventualele întârzieri apărute. Bulgaria ar beneficia, la rândul său, de taxele de drum și de activitatea economică generate de traficul direcționat prin vestul țării.

Autorul analizei sugerează că Sofia ar trebui să folosească proiectele de infrastructură favorabile României ca monedă de negociere pentru a obține sprijinul Bucureștiului în dezvoltarea traseului Sofia–Petrohan–Vidin–Arad–Budapesta. În această logică, cooperarea bulgară pentru autostrăzile din est și pentru noul pod Ruse-Giurgiu ar putea fi negociată în schimbul susținerii românești pentru o legătură rutieră rapidă între Vidin, Arad și Ungaria. Analiza critică autoritățile bulgare pentru lipsa unei strategii naționale unitare, susținând că infrastructura țării este dezvoltată fragmentat, fără o coordonare suficientă între proiectele rutiere, feroviare, energetice și de comunicații.

În plan oficial, însă, mesajele venite de la Sofia și București pun accentul pe cooperare. România, Bulgaria și Grecia au semnat un memorandum pentru dezvoltarea coridorului Marea Neagră-Marea Egee și caută să atragă împreună finanțare europeană. Printre proiectele comune se numără un al doilea pod în zona Ruse-Giurgiu, care ar deveni a treia legătură rutieră peste Dunăre dintre România și Bulgaria. Ministerul bulgar al Transporturilor a prezentat noul pod Ruse-Giurgiu ca fiind una dintre prioritățile coridorului regional. Sunt analizate, de asemenea, traversări la Nikopol-Turnu Măgurele și Silistra-Călărași, precum și modernizarea legăturilor feroviare dintre Salonic, Sofia și București.