Marea Britanie, Suedia și Germania: Majoritatea europenilor acceptă produsele din „fluxuri secundare” de pește

Un studiu recent, realizat pe un eșantion de peste 1.500 de persoane din Marea Britanie, Suedia și Germania, arată că o majoritate a europenilor au o atitudine pozitivă sau neutră față de consumul produselor obținute din „fluxurile secundare” de pește și fructe de mare. Aproximativ 74% dintre respondenți se declară deschiși la astfel de produse. Cercetarea evidențiază un interes crescut pentru aceste alternative alimentare, influențat de factori precum alimentația sănătoasă și preocupările legate de protejarea mediului.

Tinerii și locuitorii urbani, mai receptivi

Studiul a scos la iveală faptul că acceptarea acestor produse este mai ridicată în rândul tinerilor, al locuitorilor din mediul urban și al persoanelor interesate de alimentația sănătoasă sau de protejarea mediului. Mulți dintre aceștia văd aceste ingrediente ca pe o sursă alternativă de proteine și ca o soluție pentru utilizarea mai eficientă a resurselor. Aceste produse sunt deja utilizate în mâncăruri gata preparate, restaurante fast-food și cantine, sugerând o posibilă extindere a utilizării lor în industria alimentară.

Provocări legate de percepția publică și transparență

Cu toate acestea, există și rezerve. Principala îngrijorare a consumatorilor este legată de ideea că aceste produse ar fi „prea procesate” sau artificiale. Producătorii resping această percepție și susțin că tehnologia folosită este similară cu prepararea alimentelor obișnuite, bazându-se pe metode standard de procesare și gătire. Reprezentanții industriei subliniază că transparența este crucială pentru a câștiga încrederea consumatorilor. De exemplu, în etichetare, se evită termenii tehnici și se preferă mențiuni clare despre originea ingredientelor.

Michaela Lindstrom, CEO al unei companii finlandeze, a declarat: „Observăm semnale clare că utilizatorii sunt deschiși să integreze aceste produse în viața lor de zi cu zi, dar transparența este esențială pentru construirea unei încrederi de durată. (…) Materia primă provine din părțile care rămân după filetare, cum ar fi ramele și alte bucăți și resturi. Acestea nu trebuie tratate ca deșeuri sau fluxuri secundare cu valoare scăzută – sunt materii prime alimentare valoroase, care în mod tradițional au fost subutilizate.”

Potențial economic și direcții viitoare

Companiile din domeniu mizează pe potențialul economic al acestor fluxuri secundare, ținând cont de faptul că o parte semnificativă din peștele procesat nu ajunge în consum direct. Estimările citate în studiu arată că între 30% și 70% dintr-un pește poate deveni produs secundar sau cu valoare redusă. Pentru industria alimentară, această schimbare de perspectivă deschide noi direcții: reducerea risipei, creșterea eficienței și dezvoltarea unor produse cu impact mai mic asupra mediului.