Conform Economistul.ro: Restaurantul viitorului se conturează ca un spațiu social și de apartenență, mai puțin axat pe un anumit tip de bucătărie sau tehnologie spectaculoasă, ci mai mult pe crearea unor contexte în care oamenii doresc să petreacă timp împreună. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale hackathonului organizat de Hospitality Culture Institute, dedicat temei „Restaurantul viitorului”. Douăzeci și cinci de profesioniști din sectorul HoReCa și tehnologie au dezvoltat noi concepte de restaurante, punând accent pe schimbările în comportamentul generațiilor tinere de consumatori și pe provocările actuale ale industriei.

Rolul social al restaurantului în prim-plan

Participanții la hackathon au conturat restaurante care transcende sfera strict gastronomică, transformându-se în infrastructuri sociale. Mesele comune facilitate de gazde, spațiile dedicate socializării și experiențele destinate grupurilor au fost elemente recurente în propunerile prezentate. Cercetările Hospitality Culture Institute susțin această direcție, indicând că 77% dintre consumatori aleg restaurantele pentru socializare, în timp ce 50% ies mai rar la masă în oraș comparativ cu acum 12 luni. Acest context impune o justificare mai puternică a fiecărei ieșiri.

Experiența, un nou produs esențial

Pe lângă calitatea preparatelor, experiența oferită de un restaurant devine un pilon central al produsului. Atmosfera, interacțiunea, designul, serviciul și elementele care stimulează dorința de revenire contribuie la definirea noii oferte. Propunerile au inclus mese comune cu gazde dedicate, bucătării deschise centrate pe elementul focului, experiențe multisenzoriale și sisteme de gamificare menite să construiască o relație pe termen lung cu clienții. Studiile HCI arată că 97% dintre consumatori consideră calitatea preparatelor un criteriu important pentru revenire, iar 87% indică atmosfera. Prețul optim perceput pentru o masă la restaurant este de 99 de lei, ceea ce subliniază necesitatea creării unei valori percepute care să depășească produsul în sine.

Echilibrul între ambiție și eficiență operațională

Juriul a evidențiat tensiunea dintre ambiția de a crea experiențe complexe și necesitatea ca restaurantul să funcționeze eficient. Întrebările legate de numărul de funcțiuni, dimensiunea spațiilor, rotația meselor, personalul necesar și complexitatea meniului au ghidat discuțiile. Soluția identificată în majoritatea conceptelor a fost simplificarea: meniuri mai scurte, utilizarea ingredientelor în multiple preparate, operațiuni modulare și lansarea treptată a funcționalităților. De asemenea, s-a conturat ideea că publicul viitorului restaurant este definit mai mult de ocazia de consum – cine vine, cu cine, cât timp și ce nevoi are – decât de vârstă.

Tehnologia, un instrument, nu un scop

Deși aplicațiile de loialitate, gamificarea și sistemele digitale au fost prezente în conceptele dezvoltate, tehnologia nu a fost privită ca un scop în sine, ci ca un instrument menit să reducă fricțiunea, să susțină operațiunile și să prelungească relația cu clientul. Rolul oamenilor, în schimb, devine crucial. Gazdele, facilitatorii și echipele care construiesc comunitatea sunt elemente distinctive. Serviciul și ritualurile de ospitalitate pot deveni la fel de importante pentru diferențiere precum meniul sau designul.

Hackathonul, desfășurat la finalul lunii iulie, a avut ca scop explorarea și prototiparea unor noi modele de ospitalitate, bazate pe date despre comportamentul consumatorilor și provocări reale din industrie. Valoarea totală a premiilor a fost de 2.000 de euro. Evenimentul a beneficiat de sprijinul partenerilor bocado.ro, Unilever Food Solutions, Old Team Distribution, Fuchs Condimente România și Photos Photiades Group.

Sursa: Economistul.ro